Premium
În cea de-a doua partea a interviului acordat de Dan Petre, directorul Institutului Diplomatic Român, pentru stiripesurse.ro, sunt analizate alegerile din Republica Moldova şi direcţia în care se îndreaptă relaţiile bilaterale, dar şi contextul regional în care se află România, aparent înconjurată de prieteni ai Rusiei. În ciuda temerilor cu privire la vecinătăţi, a riscurilor de securitate, România se află încă în cea mai bună perioadă din istorie în acest domeniu, afirmă Dan Petre. Aşadar, reprezentările grafice cu România într-o mare "roşie" şi inducerea unei stări de teamă sunt mai degrabă tehnici specifice anilor '30 şi strategii politice interne, mai spune directorul Institutului Diplomatic.
Prima parte a interviului, despre relaţia România-SUA în era Trump, poate fi citită AICI!
Reporter: - Cum vedeţi desfăşurarea evenimentelor din Republica Moldova, deznodământul alegerilor?
Dan Petre: - Staţi că nu e deznodământ. Citesc azi că se va discuta la Curtea Constituţională, că sunt discuţii.
Reporter: - OSCE a dat un verdict că alegerile au fost corecte, iar diferenţa e atât de mare încât şi eventualele fraude parcă nu mai contează.
Dan Petre: - E relativ mare într-un fel, e relativ mică pe partea cealaltă. E cel mai bun scor, ca număr de voturi, pe care un candidat tip Maia Sandu le-a adunat. Adică avem o egalitate între opţiunea europeană şi... De fapt, ce trebuie să înţelegem? Cei care l-au votat pe Igor Dodon nu reprezintă numai un refuz al Europei. E o adunare de oameni care vor status quo, de oameni care sunt speriaţi de marele scandal de anul trecut, cu arestarea lui Vlad Filat, care au identificat tabăra proeuropeană cu marele jaf de un miliard din Republica Moldova, oameni care cred sincer că Moldovei îi stă mai bine mai aproape de Rusia decât de Occident. Un 48-52 nu e o diferenţă mare. Dacă era 70-30, atunci aveam o problemă. Şi domnul Dodon va trebui să ţină seama de angajamentele internaţionale de până acum, inclusiv acordul cu UE, să ţină seama că nu are unanimitate. În Parlament nu are o majoritate, nu poate genera de unul singur un guvern, chiar şi cu domnul Voronin, să-i spunem tatăl părăsit. Trebuie să fie conştient că a câştigat pe o campanie de o violenţă extraordinară. Alegerile prezidenţiale nu sunt alegeri de samodîrjeţ, de autocrat local. E o republică parlamentară de fapt. Preşedintele nu are atâtea puteri executive. Republica Moldova a supravieţuit şi cu Vladimir Voronin. Să nu uităm că Dodon l-a lăsat pe Voronin pentru că Voronin era prea radical.
Reporter: - Aici există şi o nuanţă interesantă. Voronin ar fi un adept al moldovenismului, pe când Dodon e un pro-rus declarat, e cu Putin.
Dan Petre: - Şi noi ne uităm câteodată doar la cei care sunt unionişti. Cu toate că o bună parte dintre figurile publice ale pro-europenismului nu sunt declaraţi unionişti. Trebuie să vedem dacă vor fi alegeri anticipate, dacă va fi un nou guvern sau se va continua cu guvernul actual, care vor fi agendele reale, că a semănat foarte mult cu campania americană. Bun, se duce la Moscova, nu vine la Bucureşti. Nu aici e problema. Îşi ţine Republica Moldova nişte obligaţii? Retrecem la nişte negocieri, fie pe bilateral, fie cu Europa? O să vedem ce se întâmplă. Până la urmă, nu putem influenţa noi de la Bucureşti întotdeauna voinţa altuia foarte repede. De aia ai nevoie de diplomaţi. Altfel, lucrurile ar fi foarte simple: sună preşedintele pe preşedinte, "Dom'le, facem aşa." Da, dar mai sunt tot felul de lucruri pe agendă sau când oamenii nu-şi vorbesc. Trebuie un pic să se lase praful. Acum e furtună mare.
Reporter: - Abordarea României în ultimii ani putea să fie mai bună? Ştiu că vă pun într-o situaţie dificilă, că nu puteţi să criticaţi, dar...
Dan Petre: - Nu e vorba dacă critici sau nu critici. Haideţi să definim ce înseamnă mai bun.
Reporter: - Rezultatele să fi fost mai bune.
Dan Petre: - Care rezultate? Putea să vină cineva şi să spună că strategia a fost foarte proastă că tot timpul îi împingem spre Europa. Am dat doar un exemplu, nu asta e părerea mea. Cred că am avut o abordare realistă. Toată povestea aia de acolo, Vlad Filat, Plahotniuc, n-a văzut-o nimeni. Adică nu ne-am apucat noi să ţinem în braţe pe cineva despre care toată lumea ne spunea "Atenţie, nisip mişcător!". Reforma internă în Republica Moldova se face cu foarte mare dificultate. Avem o situaţie pre 2013, o situaţie post 2013, post Vilnius, post maidanul ucrainean. Guvernul României poate să facă nişte eforturi. Şi s-au făcut, inclusiv de a cere nişte markeri de reformă pentru acordarea împrumutului românesc. Sunt proiecte româneşti în Republica Moldova. Dar ştiţi... it takes two to tango, ai nevoie de partener, ai nevoie de sinergie de relaţie, ai nevoie de anumite lucruri. Pe plan de securitate, Republica Moldova e o ţară neutră, asta scrie în Constituţie. Chiar a fost o problemă când SUA au încercat să asigure toată zona şi să dea un statut de aliat non-NATO. Sunt colaborări bune pe partea de poliţie, de securizare a frontierelor. Oricând se poate face mai bine, dar haideţi să definim în ce termeni trebuia făcut mai bine. Până la urmă, avem o dinamică de relaţie foarte bună, ne vedem, vorbim. Institutul Diplomatic a avut a şasea sau a şaptea serie de cursanţi din Republica Moldova, înalţi funcţionari şi diplomaţi.
Reporter: - Deci nu ne putem aştepta să intrăm chiar într-o zonă glacială a relaţiilor?
Dan Petre: - Să vedem. Putem să presupunem şi un scenariu de tipul ăsta, dar nu-i văd probabilitatea foarte mare. Iarăşi: domnul Dodon nu e singur în ţara aia. Instituţional vorbesc. Ba chiar nici nu e primul. Dacă se mai îngheaţă relaţiile, vedem ce facem. Nu uitaţi că s-a ajuns până la trimiterea acasă a ambasadorului român de la Chişinău la un moment dat. Atunci chiar a fost un moment de glaciaţiune masivă, cu refuzarea agrementului pentru ambasadorul Mihnea Constantinescu. Trebuie să ai şi înţelepciunea de a nu face lucrurile să urce pe o spirală, dar nici să nu fii prea creştin, să întorci tot timpul celălalt obraz.
Reporter: - Există parcă şi o diferenţă mare de abordare. Domnul Băsescu era foarte implicat declarativ. Domnii Iohannis şi Cioloş au fost criticaţi inclusiv duminică pentru că nu au ieşit public deloc, nici măcar pentru a da un îndemn la vot.
Dan Petre: - Bucureştiul e întotdeauna acuzat de o anumită parte a discursului public moldovenesc de împingerea Republicii Moldova într-o formă măcar de tutelă faţă de Bucureşti. Şi atunci poţi să înţelegi un anumit tip de comportament, care spune "Ca să nu arunc lucrurile în aer, mai bine mă abţin." Ceea ce e o strategie. "Mă abţin tocmai ca să nu dau muniţie adversarilor." Domnul Băsescu, după părerea mea, a fost mult prea pătimaş în susţinerea doar a unei opţiuni de relaţie între Republica Moldova şi România: cea care merge spre o statalitate comună. Şi statalitatea comună foarte precis determinată, adică unire. A spus-o încă de la primul său mesaj în Piaţa Universităţii, de Revelionul 2004/2005. E foarte clar că unionismul nu are majoritate în Republica Moldova. Unde am devenit mult mai pragmatici? România trebuie să devină un facilitator pentru un parcurs european pentru Republica Moldova. Ne facem cât se poate datoria, facem aceste lucruri. Cred că i-am ajutat pe vecinii/ fraţii moldoveni să-şi definească relativ bine termenii acordului de asociere cu UE. Avem o problemă: nu există încă o politică de extindere a UE post declarația de la Salonic. Președintele Juncker a declarat că nu va fi un val de extindere în timpul Comisiei Juncker, deci 2019. Există și la nivelul UE o oboseală a extinderii. Și atunci trebuie să mergi pe forme de parteneriat din ce în ce mai sofisticat, mai strâns, să facilitezi inclusiv socializarea europeană a elitelor moldovenești, adică să-i introduci în zona europeană. Dureză ani.
Reporter: - Ați văzut rezultatul alegerilor din Bulgaria, domnul Orban în Ungaria e considerat oarecum mai atașat de Rusia, în Serbia iarăși este un prieten al domnului Putin. Au apărut deja și reprezentări grafice. Am văzut în HotNews o hartă în care România era înconjurată de roșu. Ce înseamnă asta pentru România? Este izolată în regiune? Și domnul Ponta spune că România e izolată.
Dan Petre: - Domnul Ponta e în campanie electorală. Cu Bulgaria avem o relație... mai solidă de atât eu n-am văzut în relațiile internaționale. E vorba de dubla calitate de membru în UE și NATO. Suntem aliați. Serbia e altceva. Opțiunea e opțiune. Viziunea baltico-polono-română e diferită asupra intențiilor Rusiei. Noi le vedem mult mai agresiv decât alți colegi din UE. Până acum, UE nu a făcut niciun pas în ranforsarea sancțiunilor împotriva Rusiei post-Crimeea. NATO a făcut pași, dincolo de măsurile de reasigurare. Suntem într-un plan activ de măsuri de descurajare, cu diferite formule. Una e pe zona țărilor baltice și Poloniei, care au graniță cu Rusia. Alta e la noi, care avem doar graniță maritimă, relativ depărtată. În anumite state europene, percepția asupra Rusiei e foarte diferită. Uitați-vă la Grecia și la Cipru. Dar asta nu înseamnă că ei au votat împotrivă, că s-au opus sancțiunilor. Aici, la Institut, a fost ministrul de Externe al Republicii Malteze, care ne-a spus: „Din punctul nostru de vedere, ar trebui să devenim mai flexibili cu Rusia.” Părerea maltezilor. Lumea nu cred că se împarte în pro-ruși și anti-ruși. De ce Viktor Orban sau Fidesz au așa o atracție pentru domnul Putin, din foarte anti-sovietici în tinerețile lor, asta e altă discuție și ar trebui să discutăm vreo două ore. La președintele Nikolici (președintele Serbiei - n.r.) e cu totul altă poveste. El vine dintr-o familie politică naționalistă, pro-slavă. Vom vedea în Bulgaria. Bulgaria întotdeauna a avut altă viziune asupra Rusiei, a Uniunii Sovietice decât România, în ultimii 140 de ani. Nu e o noutate. Avem istorii foarte diferite de relații bilaterale. Până la urmă, sunt opțiuni legitime. Vom vedea dacă opțiunile altora devin amenințări directe la adresa României.
Reporter: - Deci momentan nu poate fi vorba despre așa ceva?
Dan Petre: - Cum am spus: aliați, aliați, baze NATO, exerciții NATO.
Reporter: - Toate reprezentările astea grafic introduc parcă o stare de teamă.
Dan Petre: - Să știți că asta s-a folosit mai ales în anii 30. Îmi pare rău să spun. De obicei nu spun... Dacă o să vă uitați, o școală întreagă în Germania, a generalului Haushofer, și Jurnalul pentru geopolitică publica numai hărți de alianțe, amenințări, pe de o parte arieni, pe partea aialaltă alții.
Reporter: - Cui slujește această stare de frică, idea că România e izolată, rușii stau la graniță?
Dan Petre: - Aș putea să încep să caut vinovați. Nu știu dacă ați văzut filmul „Our brand is crisis”. E un film despre niște consultanți politici americani care trebuie să salveze undeva prin America Latină o campanie. Și atunci ce faci? Induci senzația de criză. Sunt autori care spun că frica e sentimentul de bază în relațiile internaționale. Nu e frică de-astea să tremurăm precum iepurașul.
Da, suntem într-o lume cu incertitudine mult mai ridicată decât acum 5 ani. 25 de ani, din 1990, am stat într-o paradigmă extrem de cooperativă în relațiile internaționale. Dacă e să compari cu anul 1987, când România într-adevăr era izolată, adică cei din Pactul de la Varșovia nici măcar nu mai stăteau de vorbă cu noi, atunci era izolată, atunci existau pericole, nu aveai aliați occidentali. Din punct de vedere securitate - relații juridice internaționale, România e în continuare în cea mai bună situația a sa, cred că de la părăsirea Daciei romane de către împăratul Aurelian. În sensul în care suntem membri ai UE, suntem membri ai NATO. Nimeni nu a pus aceste lucruri în discuție. Că poate nu ne-au ieșit toate proiectele, cu grupul naval comun, astea sunt alte lucruri. Dar asta nu înseamnă o amenințare directă. Nici nu avem vectori de amenințare directă. Noi avem niște riscuri foarte mari la Marea Neagră, dar încă vectori de amenințare directă nu avem. Asta înseamnă că Rusia nu a spus niciodată că are vreo problemă cu teritorialitatea românească. Nici chiar cu cea moldovenească, dar asta e altceva.
Dan Petre a fost consilier de stat, şeful cabinetului diplomatic al preşedintelui României Emil Constantinescu (1996-2000). A fost cercetăror științific la Institutul Diplomatic și secretar de stat în Ministerul de Externe. Din 2013 este director general al Institutului Diplomatic, instituție care sprijină activitatea personalului specializat din cadrul ministerului de Externe prin furnizarea de expertiză şi cursuri de instruire profesională în domeniul relaţiilor internaţionale şi al diplomaţiei.
