Premium
Confruntată cu pericolul unei sancţiuni de milioane de euro chiar în timpul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, România se apără prin solicitări de amatori trimise Curţii de Justiţie a UE.
România riscă să fie condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a transpus în legislaţia naţională directiva privind prevenirea spălării banilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în timpul preşedinţiei semestriale a României, în condiţiile în care, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, nicio ţară membră nu a fost condamnată pentru acest motiv.
Comisia Europeană a anunţat pe 19 iulie că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. România ar urma să plătească o sumă forfetară de 6016,80 de euro pe zi, de la momentul expirării termenului de transpunere, chiar dacă legea de transpunere a directivei ar intra în vigoare până la începerea procesului la CJUE. La această sancţiune s-ar adăuga penalităţi de aproape 22.000 de mii de euro pe zi de la sentinţa CJUE până la transpunere şi cheltuielile de judecată.
România trebuia să depună la CJUE un memoriu de apărare până pe 29 octombrie, adică la mai bine de trei după anunţarea acţiunii Comisiei Europene. În tot acest timp, România nu a reuşit nici să traspună directiva, nici să-şi încropească o apărare credibilă. Astfel, agentul guvernamental al României la CJUE, Radu Canţăr, a trimis pe 5 octombrie o solicitare de amânare cu o lună a termenului de depunere a memoriului. În textul de nici trei pagini, Canţăr se contrazice singur invocând 20 de acte normative mai vechi, care ar traspune parţial directiva împotriva spălării banilor. Solicitarea a fost respinsă de CJUE.
Potrivit solicitării intrate în posesia STIRIPESURSE.RO, Directiva 2015/849 abrogă Directiva 2005/60/CE şi Directiva 2006/70/CE, încorporând mai multe prevederi ale acestora.
CITEȘTE ȘI: E o minune că mai trăieşte: Ce mănâncă zilnic preşedintele SUA, Donald Trump
"Respectivele două directive au fost transpuse complet în legislaţia naţională, prin 20 de acte normative notificate Comisiei Europene prin intermediul bazei de date privind măîsurile naţionale de executare - bază gestionată de această instituţie UE", scrie Canţăr în solicitarea de amânare, după care invocă efortul instituţial de a verifica exact cât din directivă este transpusă de acte normative anterioare.
"În acest context, chiar dacă, în prezent, un proiect de lege care transpune Directiva 2015/849 se află în dezbaterea Parlamentului României, nu poate fi ignorat faptul că există in legislaţia naţională norme în vigoare care asigură o transpunere parţială a Directivei 2015/849. Respectivele norme nu au fost notificate Comisiei ca măsuri de transpunere a Directivei 2015/849, însă autorităţile române analizează, în acest moment, inclusiv posibilitatea notificării lor.
În orice caz, sancţiunile pecuniare ce vor fi stabilite în cauza C-549/18 nu ar trebui să ignore faptul că, in legislaţia naţională, există norme care transpun, chiar şi parţial, Directiva 2015/849.
Pentru a fi în măsură să formuleze apărări cu privire la cuantumul sancţiunilor pecuniare propuse de Comisie în cauza C-549/18, autorităţile române evaluează în prezent cele 20 de acte normative mai sus menţionate, în scopul de a stabili exact măsura în care acestea asigură transpunerea Directivei 2015/849. Respectivul proces presupune concursul unui număr mare de instituţii naţionale implicate în transpunerea directivei.
În acest context, considerăm că termenul procedural pentru depunerea memoriului în apărare este, în mod obiectiv, scurt prin raportare la numărul autorităţilor naţionale care trebuie consultate şi la volumul informaţiilor care trebuie gestionate.
Pe cale de consecinţă, solicităm prelungirea cu o lună a termenului de două luni acordat pentru depunerea memoriului în apărare în cauza C-549/18.
Un asemenea demers reprezintă un minimum absolut necesar pentru a ne putea exercita, în mod efectiv, dreptul la apărare în procedura aflată pe rolul Curţii, precum şi pentru a putea prezenta onoratei instanţe informaţii clare, precise şi actulizate privind aspectele ce fac obiectul cauzei C-549/18", se mai arată în solicitarea agentului guvernamental.
Recent, ministrul delegat pentru Afaceri Europene s-a aflat la Bruxelles, unde a discutat despre această chestiune cu Vera Jourova, comisar european pe Justiţie. Ministrul Negrescu a refuzat însă să ofere detalii despre rezultatul discuţiilor.
În prezent, un proiect de lege pentru transpunerea directivei se află în Parlament, fiind adoptat Senat. Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, urmează să voteze proiectul.
Vezi AICI replica agentului guvernamental Radu Canţăr!
