Romania's media professionals discuss how Romania adapt legislatively to Media Freedom Act

Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România (UZPR) a organizat joi o conferință pe tema Legii libertății presei și a provocărilor și perspectivelor acesteia pentru libertatea presei în România, în contextul implementării Regulamentului european privind libertatea presei.

Participanții - oficiali ai statului, legislatori, jurnaliști, experți - au fost de părere că adoptarea și implementarea Legii europene a libertății presei (EMFA) reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România.

Regulamentul, care devine obligatoriu în Uniunea Europeană începând cu 8 august, stabilește obligații privind transparența proprietății mass-media și finanțarea publică a instituțiilor media. Acest lucru va permite publicului și autorităților să înțeleagă mai bine cine influențează discursul și cum sunt alocate resursele. EMFA introduce, de asemenea, reguli pentru protejarea jurnaliștilor de supravegherea abuzivă și intimidare, precum și pentru protejarea surselor.

Având în vedere circumstanțele, a fost subliniată necesitatea ca România să adopte o legislație în conformitate cu noile reglementări.

Evenimentul, găzduit de Palatul Parlamentului, a fost deschis de președintele UZPR, Sorin Stanciu, și moderat de jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale consiliului de administrație al organizației.

Jurnalista Săraru a evidențiat scopul principal al regulamentului european - garantarea libertății de exprimare. „Lângă noi sunt principalii actori din mediul academic și dorim ca acești actori să fie partenerii noștri de bază în acest demers legislativ”, a spus ea.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că va susține inițiativele legislative care promovează politici de protecție a jurnaliștilor și libertatea presei. El a adăugat că libertatea presei este esențială într-o democrație, mai ales în contextul național și internațional actual, caracterizat de multiple provocări de instabilitate, crize sociale și crize economice.

„Libertatea presei nu trebuie percepută ca un privilegiu, ci ca un drept fundamental - dreptul de a fi informat corect și onest, desigur complet. Cu toții avem responsabilitatea de a garanta respectarea adevărului și transparența în procesul decizional, astfel încât presa liberă să poată contribui eficient la asigurarea unui viitor mai bun pentru cetățenii noștri. România se aliniază standardelor Uniunii Europene în transmiterea mesajului clar că o presă liberă, independentă și transparentă este cheia unei democrații funcționale. (...) Cred că trebuie să ne asigurăm că misiunea presei este de a informa publicul independent și corect. Nu trebuie să fie controlată în niciun fel de interese economice sau politice. Mai mult, este important ca noi toți să beneficiem de pe urma presei profesioniste, care își asumă în mod responsabil să informeze corect și să prezinte adevărul și să ofere informații de interes public, contribuind totodată la lupta împotriva știrilor false, atât de mult propagate în spațiul public în zilele noastre. Prin urmare, este nevoie să se asigure transparența în raport cu sursele de finanțare, evitând conflictele de interese. (...) Presa nu ar trebui să fie confortabilă pentru politicieni”, a spus Abrudean.

Președintele Comisiei pentru Educație a Camerei Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat că tema conferinței, provocări și perspective pentru libertatea presei în România, este nu doar de actualitate, ci și esențială pentru viitorul democrației în țară.

„Deși garantată de diverse acte legislative, atât interne, cât și europene sau internaționale, observăm că libertatea presei, în general, se confruntă cu presiuni de diferite feluri, fie presiuni economice, fie presiuni din partea factorului politic, fie presiuni într-un context global din ce în ce mai complicat. Cred că această reglementare are misiunea, scopul de a încerca să protejeze jurnaliștii în a-și face meseria cât mai corect posibil, de a informa și de a deranja. (...) Cred că educația are un rol esențial dacă vrem ca această reglementare să depășească limita hârtiei, să devină realitate în România”, a spus Ghigiu.

Potrivit președintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, Legea Libertății Presei reprezintă un semnal puternic, un angajament public față de valori la nivelul spațiului european.

„Vocea jurnaliștilor trebuie să fie liberă, iar libertatea lor trebuie consolidată și respectată. Cum? Evident, printr-un act legislativ sau mai multe, printr-o interpretare corectă a legislației. Jurnaliștii ar trebui să se simtă protejați în activitatea lor pentru a avea, evident, un produs jurnalistic eficient și util pentru societate. O presă liberă nu este un capriciu democratic, sau o modă de bifat, (...) ci este un adevărat barometru, un adevărat barometru al unei societăți și al stării morale a unei societăți. Această preocupare și acest barometru trebuie să funcționeze permanent, constant, nu în valuri. Apare un act legislativ, ne raportăm la el și apoi uităm de el. (...) Comisia Juridică este permanent deschisă pentru acțiuni și activități ale lumii jurnaliștilor profesioniști sau ale celor care au subiecte ce vizează valorile fundamentale pe care le uităm prea des”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei Senatului pentru Cultură și Mass-media, Cristian Niculescu-Tagarlaș, a declarat că implementarea Legii privind libertatea mass-media este o necesitate care pleacă de la forța unui regulament adoptat de Parlamentul European și, respectiv, Consiliul European. Potrivit acestuia, este necesară transpunerea acestuia în legislația națională.

„Vă pot asigura că veți avea tot sprijinul meu, pentru că plec din această perspectivă a necesității constituționale de a respecta independența și libertatea presei și de a proteja jurnaliștii. Pe de altă parte, pragmatic vorbind, avem o lege a audiovizualului care a trecut tacit în Camera Deputaților și este în dezbatere, iar dezbaterea va trebui reluată, tot în raport cu aceste reglementări europene, în Senat. De aceea, solicit conducerii UZPR și tuturor jurnaliștilor interesați să participe în septembrie, când vom relua dezbaterile pe tema Legii Audiovizualului, pentru că este o cheie a democrației și o cheie a modului în care se manifestă jurnalismul în România (...) Fără comunicare din spațiul guvernamental, politic, parlamentar, toate măsurile pe care noi, politicienii, vrem să le luăm - pornind de la noțiunea de bună-credință - dacă nu sunt comunicate corect și suficient de pragmatic, cad în ridicol”, a spus senatorul.

Libertatea presei nu este doar un principiu abstract, ci o garanție concretă a funcționării unei societăți democratice, iar România este angajată în mod responsabil în aderarea sa la Uniunea Europeană, potrivit Alexandrei Preda de la Ministerul Culturii.

„România are responsabilitatea atât legală, cât și morală de a asigura un cadru legislativ și instituțional consistent, stabil și în deplină concordanță cu acquis-ul Uniunii Europene. Ministerul Culturii, prin atribuțiile sale în domeniul audiovizualului și mass-media, susține ferm implementarea deplină a acestui regulament și va sprijini toate demersurile care asigură independența editorială a mass-media, protejarea surselor jurnalistice, transparența proprietății mass-media, garantarea pluralismului și lupta împotriva interferențelor politice în funcționarea instituțiilor de presă. Avem oportunitatea, prin intermediul acestui regulament, de a consolida garanțiile legale împotriva presiunii excesive asupra jurnaliștilor și redacțiilor și de a consolida rolul autorităților independente ca parte activă în susținerea libertății de exprimare. Provocările sunt reale, de la evoluțiile tehnologice până la polarizarea discursului public, dar și acestea trebuie abordate cu instrumente moderne, solide, adaptate realităților actuale”, a declarat Preda.

Rectorul Universității Politehnice din București, Mihnea Costoiu, a subliniat importanța libertății mass-media.

„Lucrăm de ceva vreme, nu singuri, ci în asociații mai largi, împreună cu colegi din universitățile tehnice, de câțiva ani, la mecanisme de lucru în domeniul digital, inclusiv pe platforme online, cu parteneri atât din Europa, cât și din Statele Unite. (...) Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani - și nu vorbesc aici doar despre alegerile din ultimii doi ani sau din acest an, anul trecut în România, ci vorbim și despre ce s-a întâmplat acum câțiva ani, cu explozia platformelor digitale și utilizarea inteligenței artificiale în spatele acestor platforme, aceea, de fapt, este diferența majoră. Trebuie să înțelegem că, atunci când vorbim despre mass-media, fie că ne place, fie că nu, trebuie să acceptăm că influențarea opiniei publice, fără a dori să jignim deloc presa, nu mai este responsabilitatea exclusivă a unui jurnalist sau altul, indiferent de notorietatea, prestigiul, încrederea, valoarea persoanei sau, respectiv, a încrederii, ci, după cum vedem, influențarea opiniei publice se produce în domeniul digital, uneori mai mult, cu instrumente care, de cele mai multe ori, rămân, dacă nu străine, puțin cunoscute acestui domeniu”, a spus Costoiu.

Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a atras atenția asupra modului de cuantificare a muncii jurnaliștilor din organizațiile publice de media, afirmând că există un blocaj legislativ în acest caz.

„Probabil există un blocaj legislativ în cadrul organizațiilor publice de media. Și vă spun din perspectiva AGERPRES, care nu se află nici sub jurisdicția Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), nici sub jurisdicția Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații din România (ANCOM), are o lege care, într-adevăr, dacă stăm și o citim, prevede absolut fiecare paragraf din regulamentul prezentat astăzi, adică suntem obligați (...) să publicăm pe un site transparent toate prevederile. (...) Toate salariile sunt transparente pentru celelalte instituții publice, pentru că jurnaliștii AGERPRES sunt plătiți în baza Legii uniforme a salarizării. Și, este o problemă, dacă mă întrebați din punctul de vedere al unui jurnalist, putem cuantifica eficacitatea jurnalismului? Cum o cuantificăm? Pentru că nu există nicio reglementare și nicio prevedere care să ne susțină. Mulți oameni știu, am mers peste tot cu această abordare”, a spus Nicolae.

Ea a adăugat că AGERPRES, înainte de misiunea de informare publică, are misiunea de a oferi informații presei din România și presei din străinătate.

„Nu poți spune care jurnalist performează, care jurnalist nu performează. Cum fac o diferență? Putem spune, da, prin fișa postului, dar cum facem salarizarea? Fișa postului nu ne ajută. Există anumite blocaje legislative, la care ar trebui să ne gândim în primul rând în legea privind funcționarea fiecărei instituții. Și v-am dat cazul AGERPRES. Noi avem doar control parlamentar. Dacă avem o problemă și mergem la o instituție să ne sprijine, Ministerul Culturii ne spune că nu suntem sub jurisdicția sa, CNA că nu suntem sub jurisdicția sa, iar ANCOM că nu suntem sub jurisdicția sa, Parlamentul ne coordonează”, a declarat directorul general al AGERPRES.

Răzvan Savaliuc, reprezentantul Clubului Român de Presă, a declarat că România, ca stat membru al UE, trebuie să se asigure că jurnaliștii vor primi un tratament echitabil din partea statului. „Rolul jurnalistului este de a critica autoritățile. Or, dacă citim din preambul, Legea privind libertatea presei propune măsuri clare împotriva interferenței guvernului în activitatea editorială. (...) Dacă statul membru România are obligația din partea Uniunii Europene de a desemna un organism de control al presei, acesta ar trebui să fie un organism independent, în niciun caz un organism public”, a spus el.