Românii: creatori mari, dar producători mici

Uniunea Europeană alocă 1,4 miliarde euro pentru Programul „Europa Creativă 2014-2020”. România poate beneficia de o bună parte din aceste fonduri dacă nu lăsăm avantajele comunitare să ne zboare pe lângă ureche. O putem face. Românii sunt creatori mari, dar producători mici. Așadar, am acționat.

La inițiativa mea, Parlamentul României a organizat la București dezbaterea dedicată „Noilor locuri de muncă ce pot fi create prin industriile culturale şi creative”. Suportul primit din partea doamnei Liliana Mincă și al domnului Mario Ruse a făcut posibil acest eveniment în perioada 8 și 9 octombrie a.c. Au participat delegațiile mai multor țări ale Inițiativei Central Europene, reprezentanți ai ambasadelor, guvernului și ai societății civile. Dețin președinția Comisiei Economice a Inițiativei Central Europene din anul 2013. Membrii săi vin din 10 state membre ale UE și 8 state ne-membre ale UE, toate direct interesate de cooperarea regională economică și nu numai.

Am ales tema creativității pentru că  România este direct vizată în această dezbatere. Putem deveni inima creativității în regiune. Avem mulți creatori medaliați an de an, dar suntem mici producători. Avem multe talente, dar suntem săracii Europei. Adevărul este că o societate devine performantă prin educaţia și creativitatea sa. Trist este că din 2008 până în 2012, numărul studenţilor din facultăţi s-a redus la jumătate în țara noastră. La fel şi numărul studenţilor din facultăţile cu profil creator. Doar 1 din 5 absolvenți din învățământul superior își găsește un loc de muncă în domeniul pe care l-a studiat.

Trist este că invențiile noastre medaliate an de an nu sunt valorificate şi perfecţionate în România. Anul acesta la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva a fost medaliat cu aur sistemul IREWIND al românilor, o platformă software de comunicare între camera de filmat şi telefon, care nu trece prin internet. Invenţia a fost cumpărată de elveţieni. Marele premiu de la Geneva din 2013 a fost câştigat de o firma românească pentru sistemul de scanat al avioanelor „ROBOSCAN 2M Aeria”, care va deveni o linie de producţie tot în Elveţia, unde se vor crea în curând 120 de noi locuri de muncă.

Industriile creative sunt cele mai dinamice sectoare economice ale ultimului deceniu în Europa, generatoare de locuri de muncă și bunăstare. Ele sunt reprezentate de tehnologie, arhitectură, design, software, editare/publicare, artizanat şi antichităţi, film şi video, muzică, televiziune, radio, jocuri pe calculator şi altele. Un salariat din zece trăieşte azi în România din industriile creative. Peste o cincime din firmele din România sunt implicate în activităţi creatoare. Aproape 8% din exporturile românești au fost realizate în industriile creative. Industriile creative sunt dominate de întreprinderile mici si mijlocii, de tinerele talente și de inventatori. Vă reamintesc că în anul 2011 am creat programul dedicat tinerilor debutanți în afaceri care a generat peste 13 mii de noi locuri de muncă până în prezent. Mai facem acum un pas spre dezvoltarea clasei de mijloc creative.

Valorile clasei creative sunt individualitatea, meritocraţia, toleranța, diversitatea şi receptivitatea la nou. Creatorii au o capacitate mare de a genera noi locuri de muncă pentru ceilalți români, dacă domeniile lor ar fi mai puternic susținute. Avem atuul creativității în structura ADN a națiunii noastre și trebuie să valorificăm cum se cuvine acest avantaj.

Printr-o simplă căutare pe Google avem dimensiunea interesului pe care îl manifestăm pentru creativitate. Motorul de căutare oferă pentru România 1,7 milioane rezultate pentru cuvântul „creativitate”: de 3 ori mai puţine decât în Danemarca şi Suedia, de 4 ori mai puţine decât în Olanda, de 9 ori mai puţine decât în Germania, de 10 ori mai puţine decât în Franţa, de 12 ori mai puţine decât în Marea Britanie.

Nu întâmplător, primele ţări europene performante în creativitate sunt Suedia, Germania, Danemarca, Marea Britanie, Finlanda şi Franţa. De pildă, Marea Britanie aplica TVA de 0% la cărți. Vecinii noștri unguri de 5%. Noi de 9%. Avem una dintre cele mai mari cote de TVA care se aplică pentru scriitori, compozitori, la ziare sau la cărţi în Europa. 26 de țări europene au TVA mai mic pentru scriitori și compozitori decât cel aplicat în România. 16 ţări din Uniunea Europeană au cote mai mici de impozitare la cărţile tipărite. Taxele reduse pentru cărţi sau publicaţii ar mări desigur competitivitatea şi ar reduce fenomenul de piraterie. Directivele europene actuale permit diminuarea în viitor a TVA până la 5% pentru aceste categorii de bunuri și servicii, nu mai puțin de atât.

Indicele global al creativităţii ne poziţionează în a doua jumătate a clasamentului mondial, abia pe locul 51 din 82 de ţări analizate în ultimul raport dedicat temei.

Sistematic avem patru handicapuri ale industriei româneşti:

1. lipsa unei strategii clare pentru dezvoltarea industriilor creative,
2. capacitatea redusă de inovare,
3. lipsa clusterelor, adica a grupurilor de firme cooperante în industriile creative şi
4. absorbţia scăzută a fondurilor europene.

La momentul actual, în România avem nevoie de industriile creative pentru a ieși mai repede din sărăcie. Cum? Prin:

• taxe mici și libertate mai mare de mișcare;
• prin mai puțină și mai bună legiferare;
• prin mai mult respect față de creatori;
• prin facilități pentru cei talentați care produc valoare și locuri de muncă,
• atragerea lor să rămână în țară ;
• prin toleranță față de planurile și ideile trăsnite;
• prin mai multe programe educaționale care să antreneze managerii culturali și creativi.

Concret, gândesc patru soluții dedicate industriilor creative:

1. Strategie românească pentru dezvoltarea industriilor creative şi utilizarea eficientă a fondurilor europene în perioada 2014-2020, coordonată de un departament din Ministerul Economiei dedicat monitorizării evoluţiei industriilor creative şi care să fie resposabil cu definirea standardelor şi politicilor în industriile creative.
2. Includerea în COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România)  a ocupaţiilor specifice zonei industriilor creative și recunoaşterea lor ca atare.
3. Încurajarea formării unei generaţii tinere de antreprenori creativi, capabili să dezvolte business-uri aducătoare de profit în industriile creative, dar şi crearea unei bănci suport pentru finanţarea proiectelor acestor industrii.
4. Promovarea industriilor creative şi susţinerea participării lor la evenimentele internaţionale, valorificarea potenţialului oraşelor și regiunilor prin facilitarea accesului acestora la reţelele internaţionale de oraşe creative.

Voi ce credeți?