Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă un articol din cotidianul Libertatea referitor la obligațiile fiscale care le revin românilor posesori de Bitcoin, conform precizărilor făcute de reprezentanții ANAF.
Libertatea:
Românii care au realizat anul trecut câștiguri din tranzacții cu Bitcoin sau alte monede virtuale trebuie să plătească la Fisc impozit pe venit și contribuții sociale, chiar dacă monedele digitale nu sunt reglementate oficial în țara noastră. Reamintim, Bitcoin a crescut anul trecut de la o mie de dolari pe unitate până la aproape de 20.000 de dolari. Ulterior a scăzut din nou, până în jur de 6.000 de dolari, pentru ca acum să se tranzacționeze la 10.800 de dolari.
În funcție de momentul achiziției sau vânzării, cei care au tranzacționat monede virtuale au putut realiza profituri frumușele. Numai că pentru acestea trebuie plătite taxe, au declarat reprezentanții Fiscului, la solicitarea Libertatea.
”Criptomoneda sau criptovaluta este un tip de monedă digitală, virtuală. Conform unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a României, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înţelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, dar în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare «Veniturile, alte beneficii şi elemente patrimoniale sunt supuse legislaţiei fiscale indiferent dacă sunt obţinute din acte sau fapte ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legale».
Având în vedere că veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor nu se regăsesc enumerate printre veniturile neimpozabile, menţionate în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că acestea sunt venituri impozabile”, arată Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Conform TechCrunch, portalul american de tehnologie, start-up-ul pornit din România în 2015 - Uipath, a atras o finanţare de 120 de milioane de dolari de la un grup de investitori americani, evaluând compania la 1 miliard de dolari. Dacă tranzacţia se va confirma, un anunţ oficial este aşteptat în următoarele zile. Uipath este primul unicorn românesc (unicorn este denumirea companiilor din IT care depăşesc 1 miliard de dolari). Până în prezent, cele mai valoroase companii din România, sau care au plecat din România, au fost BitDefender, evaluată la peste 600 de milioane de dolari şi LiveRail, un produs pornit de la Cluj, şi care a fost cumpărat în 2013 de Facebook pentru 500 de milioane de dolari (închis între timp).
Uipath, care se ocupă de automatizarea robotizată a proceselor repetitive (robotic process automation - RPA), a fost fondată în 2015 de către Daniel Dines şi Marius Tîrcă.
"Eram 10 oameni într-un mic apartament din Bucureşti, iar acum ne batem cu giganţii din inteligenţa artificială", spunea anul trecut la ZF Live Daniel Dines, care a terminat Facultatea de Matematică, secţia Informatică, din Universitatea Bucureşti. Între timp, Uipath şi-a mutat sediul central la New York, având birouri în Londra, Bucureşti, India, Singapore, Hong Kong şi Tokio. Ei au ajuns să lucreze pentru Lufthansa, JP Morgan, Bank of America sau Generali.
Ceea ce fac ei este că tehnologia lor înlocuieşte 5 oameni din 7 în centrele unde se desfăşoară procese repetitive. La nivel mondial, acum un an erau numai trei companii de acest gen. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Într-o înregistrare audio difuzată de CNN şi preluată de Reuters şi DPA, se aude cum Trump spune despre omologul său chinez: „Acum e preşedinte pe viaţă, preşedinte pe viaţă. Şi e mare! Şi, iată, a putut face asta. Cred că e grozav. Poate ar trebui să încercăm şi noi într-o bună zi“.
Asta, în contextul în care Partidul Comunist Chinez a propus eliminarea limitei de două mandate pentru liderul de la Beijing luna trecută, iar DPA apreciază că decizia va fi probabil adoptată la cel de-al 13-lea Congres Naţional al Poporului (adunarea legislativă), care începe luni. Preşedintele american se adresa susţinătorilor săi, la un eveniment cu uşile închise pentru solicitarea de donaţii, la clubul său Mar-a-Lago din statul Florida. Potrivit Reuters, participanţii au aplaudat şi au ovaţionat declaraţia, despre că nu e clar dacă a fost făcută în glumă. DPA afirmă că preşedintele a stârnit râsete, iar CNN menţionează că remarcile lui Trump au fost „vesele, lungi şi presărate cu glume şi râsete“.
Poate, într-adevăr a fost o glumă. Numai că nu este vorba despre un personaj oarecare şi, tocmai din această cauză, mulţi au simţit un fior rece trecându-le pe şira spinării, mai ales că vorbele astea vin într-un moment într-adevăr excepţional, cel în care se reface echilibrul politic şi de putere al lumii.
Mai este oare posibilă reîntoarcerea la principiul „L'Etat c'est moi“ prin care Regele Soare îşi autodefinea esenţa puterii sale absolute de drept divin, cea care transgresa lumea oamenilor peste care domnea în mod firesc şi deplin? Sigur că este. Iar tradiţia regimului absolutist, redenumită totalitară sau despotică în funcţie de epoci şi circumstanţe, nu a dispărut niciodată în lumea contemporană, chiar dacă, până foarte recent, părea să mai supravieţuiască în câteva ţări excentrice, date ca exemplu de înapoiere, sărăcie extremă sau subdezvoltare, excepţii la tendinţa globală a progresului. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Scriitorul și jurnalistul Cristian Tudor Popescu a fost invitat la emisiunea „În fața ta”, înainte de decernarea Premiilor OSCAR, unde a vorbit despre principalii favoriți ai competiției, despre motivele pentru care filmele românești nu au reușit, deocamdată, să intre în cursă, la categoria „Film Străin”, dar și despre controversele stârnite de filmul Adinei Pintilie, „Nu mă atinge-mă”, premiat cu Ursul de Aur, la Berlinala 2018.
- Film românesc. Maghiarii sunt acolo de ceva vreme.
Cristian Tudor Popescu: Sunt, sunt. Și pe drept. Cu acel „Fiul lui Saul”, de anul trecut, excepțional, o capodoperă. E cel mai puternic film despre lagărele germane de exterminare. Acest „Body and Soul”, sensibil, puternic în imagine, în jocul personajelor. Merită. Noi am avut candidat trimis de România, am fost și eu în comisia de selecție, filmul „Fixeur”, al lui Adrian Sitaru, un film foarte bun, despre condiția gazetarului, în zilele noastre. Ceva dincolo de valoare la Holywood, trebuie sa găsești și un șpil sau, cum spuneau schiorii când schiau cu schiuri de lemn, să găsești unsoarea bună.
Nu găsim unsoarea. Nu luăm niște teme care să corespundă interesului Holywood-ului în acest moment. Singurul care a reușit să se plieze, cât de cât, a fost Mungiu cu „După Dealuri”, care s-a și dus cel mai departe în selecție, dar nu a intrat în ultimele cinci. De ce?Pentru că era vorba de o temă de violență religioasă. Care prinde. O temă marginală, a unei persoane posedate, astea sunt lucruri care prind la Holywood. (Mai multe detalii AICI)
