Premium
România Liberă:
Una dintre cele mai eroice figuri ale României din secolul XX este un preot complet necunoscut de marea majoritate dintre noi. Este vorba de preotul greco-catolic Liviu Pandrea din Cluj, care a avut curajul să îi sfideze deopotrivă pe Hitler și pe Stalin. Atitudinea sa nu a rămas fără consecințe, căci preotul a trecut prin închisorile comuniste.
După eliberare, intelectualul strălucit și curajos, cu doctorat și cu studii într-unele dintre cele mai bune universități din Occident, autor al unei remarcabile traduceri a psalmilor din ebraică în română, a fost nevoit să își câștige existența ca măturător de stradă. De altfel, Liviu Pandrea a dat dovadă de o modestie remarcabilă. El a refuzat propunerea mitropolitului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, viitorul cardinal Alexandru Todea, care i-a cerut să accepte să fie hirotonit episcop. Părintele a refuzat această demnitate deoarece socotea că nu are calitățile necesare...
În contextul în care, în 1942, România era aliata Germaniei naziste, iar în țară se aflau peste 100.000 de soldați germani, Gestapo-ul era liber să își facă mendrele în țară, iar etnicii germani din Transilvania se înrolau în unitățile SS, profesorul Liviu Pandrea ținea la Academia Teologică din Blaj cursul “Hitlerismul și ororile lui”! Aceasta în timp ce alți intelectuali români îi închinau osanale lui Adolf Hitler. Cursul era unul dintre cele mai apreciate de studenții blăjeni. În anul 1946, după ce administrația românească a fost reinstalată în Transilvania de Nord, care se aflase în perioada 1940-1944 sub ocupație ungară, părintele Liviu Pandrea a fost chemat la Cluj de către episcopul Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român din istorie. În 1947, părintele Liviu Pandrea a deschis, în ciuda ostilității autorităților comuniste, o nouă parohie greco-catolică în Cluj. În anul 1948, după alungarea din țară a Regelui Mihai I, comuniștii se pregăteau să suprime Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică - după modelul deja brevetat de Stalin în Ucraina.
În aceste condiții, preotul Liviu Pandrea a început o serie de predici prin intermediul cărora își exprima opoziția față de demersul comuniștilor. Cea mai răsunătoare a fost ținută în data de 10 octombrie 1948, când Securitatea începuse demantelarea Bisericii Greco-Catolice. Predica sa a fost o adevărată sfidare adresată lui Stalin și a fost preluată de BBC și comentată pe larg de alte publicații occidentale. Potrivit site-ului procesulcomunismului.ro, Liviu Pandrea cerea Bisericii Ortodoxe Române să se desolidarizeze de propaganda ateo-moscovită. Era perioada în care începuseră arestările masive ale clericilor greco-catolici și în perioada în care sinistrul rector al Universității din Cluj, Emil Petrovici, al cărui nume infam încă îl mai poartă o stradă din Cluj, îl propunea pe Molotov cetățean de onoare al Clujului, probabil drept “răsplată” pentru semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, și semna decizia de excludere din Universitate a lui Lucian Blaga.
Părintele Liviu Pandrea urma să fie arestat în aceeași seară de Securitate. Însă el a reușit să fugă și să se ascundă de securiști. A trăit, slujit și predicat în clandestinitate în perioada 11 octombrie 1948-4 iunie 1953, când a fost arestat în urma unei trădări. Liviu Pandrea a fost torturat de Securitate, însă a refuzat să își trădeze convingerile.
RFI:
Agenda anticorupţie nu este atât de importantă pentru unii alegători explică Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, faptul că unii politicieni cu probleme penale vor să candideze din nou la alegerile locale, având cote ridicate de încredere în rândul electoratului.
Lia Olguţa Vasilescu a dat de înţeles că va candida pentru un nou mandat de primar al Craiovei, în timp ce Marian Vanghelie vrea un nou mandat la Sectorul 5 al Capitalei.
Alţi foşti primari de sectoare, precum Neculai Onţanu, Andrei Chiliman şi Cristian Popescu Piedone au cote de încredere de aproximativ 50%, deşi sunt anchetaţi pentru corupţie.
Care sunt explicaţiile?
"Sunt mai multe explicaţii legate de acest lucru. Prima şi probabil cea mai importantă este că agenda anticorupţie nu-i atât de importantă pentru majoritatea cetăţenilor, aşa cum ne-am dori să fie, anticorupţie şi integritate", spune Ovidiu Voicu.
"A doua e legată de un context electoral favorabil pentru aceşti primari, pentru că ei fiind în funcţie, au notorietate în comunităţile respective, în timp ce adversarii lor au întârziat foarte mult să anunţe contracandidaţii şi atunci nişte oameni necunoscuţi intră în competiţie la acest moment cu nişte oameni foarte cunoscuţi, iar sondajul, care este o poză de moment adaugă capitalului de încredere pe cel de notorietate", explică el.
"Al treilea factor important este legat de un electorat captiv al acestor edili în funcţie, care şi-au construit de-a lungul timpului legături în comunitate, mai ales către acele zone de cetăţeni cu resurse puţine, capital educaţional scăzut, dependenţă de ajutoare sociale, informaţii puţine, pe care îi ţin ca un electorat cum spuneam captiv şi pe care se bazează, mai ales că avem un sistem într-un singur tur, în care cu 30-35% din voturi poţi să câştigi alegerile", subliniază Ovidiu Voicu.
