Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Să învățăm de la SRI: serviciul organizează un curs de 'Democrație și Totalitarism'; consilierul lui Iohannis este implicat direct

www.profit.ro
SRI

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a deschis luni la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” cursul „Democrație și Totalitarism”, o formulă academică de reflecție cu privire la problematica apariției și evoluției regimurilor politice totalitare și de analiză a specificului acestora. Destinat ofițerilor SRI, cursul se bucură de prezența ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, precum și a unor lectori bine-cunoscuți în sfera activismului anti-totalitarist – Radu Ioanid, istoric, ambasadorul României în Israel, Michael Shafir, istoric și politolog și Andrei Muraru, istoric, consilier prezidențial.

În cadrul evenimentului, directorul SRI, Eduard Hellvig a afirmat că: „Violenţa represiunii din România, modul în care instituţiile au fost pervertite pentru a se îndrepta împotriva propriilor cetăţeni au lăsat urmări profunde în perioada post-decembristă.

Poate cea mai importantă etapă care ar fi trebuit parcursă mai devreme este tocmai cea a asumării trecutului, a deschiderii arhivelor, a recunoaşterii greşelilor care au fost făcute în totalitarism.

Una dintre priorităţile pe care mi le-am asumat, atunci când am preluat mandatul de Director al Serviciului, a fost tocmai aceea de accelera procesul de modernizare al instituției. În ultimii ani, SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei.”

Citește și: Încă o angajare CONTROVERSATĂ făcută de PNL: fata unui fost ștab din SRI, angajată pe post de consilier la un primar PNL

În discursul său Andrei Muraru a declarat: „Acest curs nu este un test de marketing. Prin această inițiativă la care suntem astăzi martori, începem să ne amintim că asumarea și responsabilitatea în fața memoriei nu sunt un semn al slăbiciunii, iar sinceritatea este întotdeauna supusă probei. Inaugurând acest curs denumit atât de elocvent ”Democrație și totalitarism”, conducerea SRI asumă o chestiune fundamentală: nu putem lăsa în urmă un trecut în ceață, fără să răspundem de unde venim și cum arată viitorul.”

Pe parcursul prelegerilor vor fi abordate teme legate de amenințări actuale la adresa democrației, pornindu-se de la perspectiva istorică a tranziției post-comunism în instituțiile de informații din Europa de Est. De asemenea, cursul își propune o dezbatere academică privitoare la declinările totalitarismului, la formele sale de exprimare în permanentă schimbare.

Formatul ales vine în completarea preocupărilor academice ale SRI, pe dimensiunea consolidării eticii profesionale a unui corp militar care este chemat să fie în egală măsură senzor al derapajelor și apărător al drepturilor și libertăților cetățenești.

Citește și: RAPORT despre Wuhan făcut de Departametul de Stat al SUA: 'Un accident de laborator ar putea semăna cu un focar natural'

Discursul lui Eduard Hellvig:

„În prefaţa primei ediţii a cărţii Originile Totalitarismului, Hannah Arendt spunea: „Nu ne mai permitem să luăm ceea ce a fost bun în trecut şi să o numim pur şi simplu moştenirea noastră şi să aruncăm ceea ce a fost rău, ca pe o táră care se va îngropa de la sine în uitare”.

Trecutul nu trebuie să fie uitat. Pentru a putea trece mai departe, pentru a fi coerenţi cu noi înşine, pentru a fi loc de reconciliere într-o societate atât de marcată de istoria sa recentă, un prim pas este înţelegerea şi recunoaşterea onestă a trecutului.

Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei sunt esenţiale pentru evitarea greşelilor din deceniile anterioare şi pentru construirea viitorului pe baze solide, în spiritul parteneriatului fundamental între Serviciu şi cetăţean – principalul beneficiar al rezultatelor muncii noastre.

Șansa de a învăța din bucătăria răului ne face, ca societate, să fim mai realiști. Nu doar că oricând este posibil să pierdem ceea ce Decembrie 1989 a făcut posibil. Dar noi înșine, cu toții, suntem vulnerabili în absența cunoașterii. A descoperi ce s-a petrecut cu instituțiile statului român în aventurile totalitare pe care le-au traversat înseamnă a afla cât suntem de vulnerabili.

Trecutul acesta, cu totul excepțional, nu ne va face niciodată mai puternici, ci doar mai atenți, mai conștienți că răul e oricând disponibil, că slăbiciunile instituționale care au în spate societăți insuficient consolidate democratic pot condiționa vulnerabilități structurale. E un semn al modestiei, al prudenței chiar.

Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit

Tot Hannah Arendt spunea, între altele, că între putere şi violenţă există, paradoxal, o relaţie de opoziţie. Este nevoie de apelul la forţă, la violenţă, la control doar atunci când puterea nu există. Acesta a fost şi cazul regimului totalitar comunist, din România. Pentru că sursa fundamentală de putere – existenţa unei baze solide de sprijin social – a fost absentă, au fost consolidate instrumentele de control şi represiune. Acestea au devenit instrumente în sprijinul ideologiei şi al unui grup restrâns de persoane. Arhitectura de forţă a statului comunist a devenit un braţ înarmat al partidului unic. Atrocităţile, brutalitatea, apelul la violenţă, climatul de teamă perpetuă au asigurat continuitatea unuia dintre cele mai dure regimuri totalitare din Europa de Est. Violenţa represiunii din România, modul în care instituţiile au fost pervertite pentru a se îndrepta împotriva propriilor cetăţeni au lăsat urmări profunde în perioada postdecembristă.

După 1989, întregul sector de securitate a trebuit reformat din temelii. Din păcate, ritmul schimbărilor nu a fost uniform. Dacă transformări necesare, precum punerea sa sub control parlamentar sau includerea, în legislaţie, a unor prevederi referitoare la echidistanţa şi neutralitatea politică a acestuia au venit mai rapid, altele, extrem de necesare, au întârziat.

Poate cea mai importantă etapă care ar fi trebuit parcursă mai devreme este tocmai cea a asumării trecutului, a deschiderii arhivelor, a recunoaşterii greşelilor care au fost făcute în totalitarism.

Citește și: RAPORT despre Wuhan făcut de Departametul de Stat al SUA: 'Un accident de laborator ar putea semăna cu un focar natural'

Experienţa statelor foste comuniste în acest domeniu a fost, desigur, diversă. Germania a creat poziţia de comisar pentru arhivele Stasi şi legislaţie referitoare la deschiderea acestora pentru cetăţeni imediat după procesul de reunificare. În Polonia, un institut cu misiuni apropiate – omologul CNSAS - a fost creat în 1998 şi a început realmente să funcţioneze în anul 2000.

În România, procesul de deschidere a arhivelor a început în anii 1990, atunci când, de exemplu, SRI a acordat un acces limitat la documente de dinainte de 1989, în scop de cercetare. Privind retrospectiv, a fost, desigur, un pas mult prea mic pentru nevoia societăţii româneşti de a-şi înţelege trecutul, o treaptă care a fost parcursă dar căreia i-au urmat cu greu toate celelalte care erau necesare.

Una dintre priorităţile pe care mi le-am asumat atunci când am preluat mandatul de Director al Serviciului, a fost tocmai aceea de accelera procesul de modernizare al instituției. În ultimii ani, SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei.

Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: 'Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!'

După mai bine de 30 de ani în care practicile nefaste de dinainte de '89 au fost înlocuite pe deplin de principiile şi valorile democratice care ne guvernează astăzi întreaga activitate, SRI a ajuns o instituție matură și pe deplin reformată. Lansăm astăzi la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” un curs despre totalitarism şi democraţie pentru că noile generaţii de ofiţeri trebuie să înveţe despre ce a făcut rău fosta Securitate şi despre cum ne putem apăra democraţia. Este o iniţiativă care nu ar fi putut găsi un loc mai bun în care să se desfăşoare decât Academia de Informaţii, locul în care actualii şi viitorii ofiţeri învaţă fundamentele şi principiile misiunii pe care şi-o asumă faţă de ţară.

Iar dintre aceste principii nu pot lipsi, cu siguranţă, respectul profund pentru interesul superior al cetăţenilor, respectarea mandatului constituţional, responsabilitatea, neutralitatea sau transparenţa în chestiunile de interes public.

Profilul moral al fiecărui ofițer sau funcționar al statului este indisolubil legat de patriotism. Loialitatea față de statul de drept este intim legată de angajamentul nostru etic. Comunizarea s-a putut produce și pentru că unii înalți funcționari ai statului au abdicat de la aceste deziderate. Angajamentul ofițerilor față de valorile statului de drept și apărarea libertății cetățenilor compune prima noastră linie de apărare în fața acelor amenințări care vizează modelul nostru de societate. Daca veţi deschide pagina online a Serviciului, primul mesaj pe care îl veţi observa este tocmai Intelligence în serviciul cetăţenilor. SRI a transformat acest motto în raţiunea sa de a fi.

Putem progresa doar prin democrație și prin modelele societăţilor deschise – capabile să susțină instituții puternice. Putem progresa doar dacă ne desfăşurăm activitatea în afara oricăror suspiciuni de abuz şi excese.

Din păcate însă, democraţia nu este un dat şi nici nu este inatacabilă. De altfel, constatăm în ultimii ani că puține locuri din lume mai asigură stabilitatea și pacea la care sperăm. Lumea întreagă - şi nu doar Europa sau România – se află într-un punct de turnură. Viziunile anti-globaliste, extremismul, divizarea politică şi competiţia economică slăbesc instituţiile şi alianţele. Evoluţii recente precum erodarea normelor internaţionale care au asigurat stabilitatea post-Război Rece, criza sanitară, perspectivele economice îngrijorătoare, fragilizarea încrederii în relaţiile dintre guvernanţi şi guvernaţi sau apariţia unor tehnologii disruptive pun la încercare chiar şi democraţiile cu tradiţie.

În faţa acestor realităţi avem nevoie poate mai mult ca oricând de o veritabilă busolă morală. Democraţia, libertatea, egalitatea de şanse şi toate celelalte lucruri care ne diferenţiază de experienţele nefaste ale trecutului se construiesc în fiecare zi şi trebuie să fie apărate. Cursul pe care îl lansăm astăzi este un demers de tipul „Aşa nu!”, asumat de Academie ca expresie a delimitării clare faţă de tenebrele trecutului Securităţii şi parte dintr-un modul mai amplu despre etica în profesia de ofiţer de informaţii.

Academia s-a reformat profund în ultimii ani, aducând aproape personalităţi din mediul academic şi din societatea civilă. Ne dorim să construim parteneriate solide cu societatea civilă, cu mediul academic, să generăm deschiderea, încrederea reciprocă, dialogul şi parteneriatul atât de necesare într-un stat democratic.

Citește și: Europenii pot mânca viermi în siguranță! UE a aprobat utilizarea lor: pot fi puși chiar și în pâine

De altfel, întregul Serviciu îşi continuă modernizarea şi reformarea, transformându-se întrun instituţie modernă, compatibilă cu o societate de tip occidental, pentru care separarea de trecut, modernizarea legislaţiei, accentul pus pe competenţă şi pe adoptarea noilor tehnologii sunt paşi necesari care vor continua şi în anii următori. Într-o lume în continuă schimbare, trebuie să ne asigurăm că rămânem flexibili, deschişi, conectaţi la zona academică şi civică, în dialog extins cu restul societăţii, pentru că modernizarea nu poate reprezenta un capitol pe care îl putem scrie pe cont propriu, atomizat în raport cu societatea.

Astăzi pot afirma cu tărie că Serviciul Român de Informaţii este o instituţie tot mai racordată la valorile democratice, determinată să apere ţara şi statul de drept, îndeplinind misiuni remarcabile în faţa potenţialelor ameninţări, cu creativitate, curaj şi integritate. Felicit Academia pentru iniţiativă şi le mulţumesc invitaţilor pentru că sunt alături de noi în acest proiect.”

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.