Premium
Situaţia generată de pandemia de coronavirus şi măsurile ce trebuie adoptate la nivel comunitar în perioada imediat următoare au constituit tematica principală pe agenda instituţiilor comunitare în intervalul 11-15 mai 2020.
Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, la 13 mai 2020, că de viitorul pachet european cu măsuri de redresare economică vor beneficia în special ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi acesta va include noi investiţii, scheme financiare de susţinere a sectorului sanitar şi propuneri de noi venituri pentru bugetul multianual al UE, potrivit Reuters şi EFE. Într-o intervenţie în faţa Parlamentului European (PE), Von der Leyen a prezentat liniile generale ale acestui plan la care lucrează executivul comunitar şi care va cuprinde o nouă propunere privind viitorul cadru financiar multianual (pentru perioada 2021-2027), împreună cu o propunere de creare a unui fond de redresare economică menit să atenueze efectele crizei provocate de pandemie. ''Vor fi disponibile pentru toate statele membre, fie că sunt sau nu în zona euro, şi se vor axa pe zonele din UE care au fost cele mai afectate şi unde nevoile de rezilienţă sunt mai mari'', a spus Von der Leyen. Planul avut în vedere va căuta să mobilizeze şi investiţiile private, întrucât, a explicat şefa executivului comunitar, criza ''a sporit necesitatea investiţiilor private''. Comisia va propune crearea unui nou instrument de investiţii strategice pentru mobilizarea capitalului către industrii cheie pentru economia europeană şi autonomia ei strategică, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Guvernul schimbă strategia! Ludovic Orban dezvăluie o schimbare radicală făcută pentru starea de alertă
Executivul Uniunii Europene a anunţat, la 13 mai 2020, că a decis să trimită scrisori statelor membre ale Uniunii în care să le reamintească faptul că toţi consumatorii au dreptul să le fie returnaţi banii pentru călătoriile sau vacanţele anulate din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit Reuters. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat, la 13 mai 2020, că scrisorile sunt trimise doar statelor care încalcă legislaţia UE cu privire la drepturile consumatorilor. Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a spus că scrisorile sunt trimise către toate cele 27 de state membre UE pentru a le reaminti care sunt regulile UE cu privire la drepturile pasagerilor pe care trebuie să le respecte.
Comisia Europeană a hotărât, la 14 mai 2020, să trimită un aviz motivat autorităţilor române pentru că acestea din urmă nu au reuşit să finanţeze şi să dezvolte un nou sistem informatic, în conformitate cu calendarul convenit pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile (alcool, tutun şi produse energetice) la nivelul UE, conform unui comunicat de presă al executivului comunitar. Dacă România nu acţionează în următoarele patru luni, Comisia ar putea decide să trimită acest dosar către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit Comisiei, normele UE (în principal Directiva 2008/118/CE a Consiliului) permit produselor accizabile să circule în regim de amânare a plăţii accizelor, cu condiţia ca documentele electronice să fie prelucrate în mod corespunzător în statele membre de expediere şi de sosire.
Executivul comunitar a cerut la 14 mai 2020 României să închidă, să sigileze şi să ecologizeze 48 de gropi de gunoi ilegale, respectând, astfel, o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 octombrie 2018, potrivit unui comunicat al executivului comunitar. România are la dispoziţie patru luni pentru a remedia situaţia, avertizează executivul comunitar. Potrivit directivei cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să gestioneze deşeurile într-un mod care nu pune în pericol sănătatea umană şi mediul înconjurător. Directiva interzice abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
Citește și: Video scandalos! Cum a fost provocat ÎPS Teodosie în timpul slujbei
La 13 mai 2020 Comisia Europeană a prezentat un pachet de orientări şi recomandări pentru a ajuta statele membre să elimine treptat restricţiile de călătorie şi pentru a permite întreprinderilor din domeniul turismului să îşi redeschidă porţile, respectând în acelaşi timp măsurile sanitare de rigoare, conform unui comunicat de presă al instituţiei. Pachetul "Turism şi transport" al Comisiei include: o strategie globală de redresare în 2020 şi în perioada ulterioară; o abordare comună a restabilirii libertăţii de mişcare şi a eliminării restricţiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat şi coordonat; un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în acelaşi timp siguranţa pasagerilor şi a personalului; o recomandare ce urmăreşte să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar; criterii pentru reluarea treptată, în condiţii de siguranţă, a activităţilor turistice şi pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unităţile de primire turistice cum ar fi hotelurile. Comisia intenţionează să sprijine întreprinderile din domeniul turismului prin asigurarea de lichidităţi destinate în special IMM-urilor, salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde de euro din cadrul programului SURE, informarea cetăţenilor cu privire la oferta turistică locală, promovarea atracţiilor şi a turismului local şi a Europei ca destinaţie turistică sigură.
Comisia Europeană a hotărât la 14 mai 2020 să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de executivul comunitar, potrivit unui comunicat al instituţiei. "Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului. În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor", precizează sursa citată.
Parlamentul European
Citește și: Violențe în trafic! Poliția a intervenit imediat! Doi tineri au fost reținuți
Deputaţii europeni au adoptat, la 14 mai 2020, o rezoluţie legislativă în care solicită Comisiei Europene să prezinte până la 15 iunie o propunere pentru un plan de urgenţă privind cadrul financiar multianual (CFM), indică un comunicat al Parlamentului European. Rezoluţia, adoptată cu 616 voturi pentru, 29 împotrivă şi 46 abţineri, arată că, deşi plafoanele bugetare actuale ar urma să fie prelungite în mod automat dacă nu există un nou CFM anul viitor, multe programe vor expira la sfârşitul anului 2020, cum ar fi programele de coeziune, de cercetare sau Erasmus. Scopul este de a oferi o plasă de siguranţă cetăţenilor, regiunilor, oraşelor, agricultorilor, universităţilor sau întreprinderilor care beneficiază de programele UE şi de a exclude orice risc ca actualul CFM şi programele sale să fie întrerupte sau extinse în mod dezordonat. Membrii PE au susţinut că planul ar trebui să redirecţioneze bugetul în mod provizoriu pentru a aborda şi a atenua consecinţele economice şi sociale imediate ale pandemiei de COVID-19 şi pentru a contribui la redresare prin adăugarea de flexibilitate şi finanţare, aşa cum s-a procedat deja în cazul bugetului de anul acesta. Comisia trebuie fie să prezinte o propunere relevantă, fie să informeze Parlamentul cu privire la motivele pentru care nu va face acest lucru, în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Parlamentul European a cerut, la 14 mai 2020, Consiliului Uniunii Europene să nu ia nicio decizie cu privire la schimbul de amprente digitale cu Regatul Unit atât timp cât nu există garanţii cu privire la protecţia datelor şi să se aştepte întâi încheierea noului parteneriat de cooperare cu Londra, potrivit unui comunicat al instituţiei. Legislativul european a respins proiectul propus de Consiliu cu 357 voturi împotrivă, 329 voturi pentru şi patru abţineri. Eurodeputaţii susţin că atât timp cât nu sunt puse în practică garanţii privind reciprocitatea şi protecţia datelor Consiliul UE nu trebuie să permită schimbul de amprente digitale între Regatul Unit şi ţările membre ale Uniunii Europene. Decizia privind schimbul de date despre amprentele digitale va fi limitată la perioada de tranziţie post-Brexit, care se încheie la 31 decembrie.
Curtea Europeană de Justiţie
Curtea Europeană de Justiţie a decis, la 14 mai 2020, că măsura Ungariei de a-i ţine închişi pe solicitanţii de azil într-o zonă de tranzit la frontieră ar putea fi o încălcare a legislaţiei UE, potrivit DPA. Guvernul de la Budapesta a fost criticat de Bruxelles pentru abordarea sa dură privind migraţia, care a fost în mod repetat atacată la Curtea Europeană de Justiţie. Zona de tranzit Roszke este înconjurată de un gard înalt şi de sârmă ghimpată, în timp ce libertatea de mişcare a oamenilor este supusă unor limitări stricte. Condiţiile de acolo echivalează cu detenţia, au stabilit judecătorii europeni. O astfel de detenţie este ilegală "fără adoptarea anterioară a unei decizii motivate care să dispună respectiva detenţie şi fără să fi fost examinată proporţionalitatea unei astfel de măsuri", a precizat instanţa.
Citește și: Autoritățile sună alarma prin RO-ALERT: ‘Pericolul infectării cu noul coronavirus rămâne ridicat!’
Eurostat
Uniunea Europeană a înregistrat în martie un excedent al balanţei comerciale de 22,2 miliarde de euro, faţă de un plus de 21 miliarde de euro în perioada similară din 2019, potrivit unei estimări preliminare publicate la 15 mai 2020 de Eurostat. În martie, exporturile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au situat la 167,4 miliarde de euro, în scădere cu 10,2% faţă de 186,4 miliarde de euro în perioada similară din 2019, în timp ce importurile UE au scăzut cu 12,2%, până la 145,2 miliarde de euro. Zona euro a înregistrat în martie un excedent al balanţei comerciale de 28,2 de miliarde de euro, faţă de un plus de 22,7 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2019.
Producţia industrială a scăzut cu 11,3% în zona euro şi cu 10,4% în Uniunea Europeană în martie, comparativ cu luna precedentă, în urma introducerii măsurilor destinate să limiteze pandemia de coronavirus (COVID-19), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Italia, Slovacia, Franţa şi România, arată datele publicate, la 13 mai 2020, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cele mai mari creşteri lunare ale producţiei industriale au fost raportate în martie în Irlanda (15,5%), Grecia şi Finlanda (ambele cu 1,9%) şi Lituania (0,7%), iar cele mai semnificative scăderi în Italia (minus 28,4%), Slovacia (minus 20,3%), Franţa (minus 16,4%) şi România (minus 12,4%). Comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială a scăzut în martie cu 12,9% în zona euro şi cu 11,8% în Uniunea Europeană.
Aproximativ 96% dintre români erau în 2018 proprietarii imobilelor în care locuiau, acesta fiind cel mai ridicat procentaj de proprietari de locuinţe din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, în timp ce în Germania puţin peste jumătate (51%) dintre cetăţeni deţineau propria lor locuinţă, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). La nivelul UE, în 2018, procentajul cetăţenilor care deţineau propria casă sau propriul apartament se situa la 70%. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj al cetăţenilor care deţineau propria locuinţă se observa în România (96%), Slovacia (91%), Croaţia şi Lituania (ambele cu 90%), la polul opus fiind Germania (51%) şi Austria (55%).
Un număr de 4,5 milioane de asistenţi medicali şi moaşe lucrau anul trecut în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind luaţi în considerare, atât profesioniştii, cât şi lucrătorii auxiliari, potrivit datelor publicate, la 12 mai 2020, de Eurostat. Faţă de 2012, erau angajaţi în UE cu o jumătate de milion mai mulţi asistenţi medicali şi moaşe anul trecut, în această perioadă înregistrându-se o creştere constantă. În UE, procentajul de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă era de 2,2% în 2019. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenţi medicali şi moaşe se înregistra anul trecut în Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8%).
În 2019, 2,3% dintre angajaţii celor 27 de state membre ale UE cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani aveau loc de muncă precar, respectiv contractul lor de muncă nu depăşea durata de trei luni, iar cel mai redus procentaj de locuri de muncă precare se înregistra în Cehia şi România, conform datelor publicate la 12 mai 2020 de Eurostat. Proporţia de locuri de muncă precare ca procentaj din totalul locurilor de muncă a rămas relativ stabil în ultimul deceniu, variind de la un nivel scăzut de 2,3% în 2009 la un nivel ridicat de 2,5% în perioada 2015-2017. În rândul statelor membre UE, din 2012 Croaţia are unul din cele mai ridicate procentaje de locuri de muncă precare. Cel mai redus procentaj de locuri de muncă precare se înregistra anul trecut în Cehia şi România (ambele cu 0,2%), Cipru şi Germania (ambele cu 0,3%).
