Premium
40 de organizații neguvernamentale solicită deputaților să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală, printr-o scrisoare deschisă, anunță Mediafax.
Proiectul este inițiat de Guvern în vederea transpunerii celei de-a patra Directive Europene privind Spălarea Banilor (EU 2015/849). În corpul acestui proiect de lege au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activității asociaţiilor şi fundaţiilor din România, spun organizațiile semnatare ale scrisorii.
Prezentăm textul integral al scrisorii:
„În ciuda criticilor vehemente ale societății civile, Camera Deputaților urmează să adopte proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Proiectul este inițiat de Guvern în vederea transpunerii celei de-a patra Directive Europene privind Spălarea Banilor (EU 2015/849) și a fost susținut constant de partidele aflate la guvernare.
În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activității asociaţiilor şi fundaţiilor din România.
Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaților să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR și ai reprezentanților minorităților naționale să nu accepte această înţelegere propusă de guvernare, prin care organizațiile minorităților naționale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.
Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și instituții puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile și cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizaţia poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligaţia de raportare per se, ci de subiecţii acestei obligaţii: persoanele fizice care beneficiază de asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor.
Directiva europeană doreşte să existe posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii, nu a celor care sunt destinatarii activităţilor asociaţiilor şi fundaţiilor. Mai practic, așa cum au atras deja atenția public 80 de organizații în iunie 2018, legea va conduce în final la:
blocarea activității organizațiilor neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi asociațiile și fundațiile care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă;
reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale; investiția inutilă de resurse în activități administrative, în detrimentul activităților pe care organizațiile le desfășoară în beneficiul comunităților pe care le servesc.
Precizăm că organizațiile neguvernamentale sunt deja obiectul mai multor prevederi legale și de raportare referitoare la prevenirea spălării banilor, iar transparența structurii interne a oricărui ONG - statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. - este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la www.just.ro/registrul-national-ong.
Deși inițiatorii au susținut constant că legea reflectă o obligație impusă de Uniunea Europeană, România nu s-a aliniat soluţiilor legislative echilibrate, alese de ţările europene și a ales în mod voluntar să depăşească limitele Directivei, fără a exista nicio analiză de risc preliminară sau vreun beneficiu anticipat. Pentru exemplificare, Franţa include în sfera reglementărilor impuse de directivă doar asociațiile care emit obligațiuni sau titluri de creanțe negociabile sau cele care efectuează în mod curent operații de schimb.
Mai mult, trei dintre cele mai mari platforme ale societății civile europene au transmis recent îngrijorările lor legate de transpunerea din România a legislației privind spălarea banilor către Vice-președintele CE, Frans Timmermans și Comisarul European pentru Justiție, Vera Jourova. Civil Society Europe, European Foundation Centre și DAFNE - Donors and Foundations Networks in Europe au atras atenția, în scrisoarea din 11 octombrie, că transpunerea propusă de autoritățile române impune măsuri disproporționate referitoare la societatea civilă.
Dincolo de lipsa raţiunii legale, soluţia actuală a legiuitorului român se bazează pe un calcul politic: în data de 22 octombrie, confruntată cu lipsa voturilor necesare, majoritatea politică a acceptat amendarea proiectului de lege în sensul excluderii de sub incidenţa precederilor referitoare la beneficiarul real organizaţiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale. Astfel, se dorește atragerea voturilor UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. Dar însăși acceptarea acestui amendament demonstrează că nu este vorba de o obligație, ci de o alegere deliberată a Guvernului de a include toate organizațiile neguvernamentale în spectrul de acțiune al legii.
Inițiatorii legii susțin că proiectul trebuie adoptat de urgență, pentru că România este în procedură de sancționare din partea Uniunii Europene și poate plăti o amendă pentru că nu a transpus directiva la timp în legislația națională. În egală măsură, o transpunere greşită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalitate. Lipsa demersurilor efectuate la timp, din partea autorităţilor responsabile, nu este un temei just pentru o legiferare pripită şi cu consecinţe negative asupra cetăţenilor săi. Este incorect și imoral să fie susținute prevederi abuzive și potențial neconstituționale, sau să fie blamat Parlamentul, în numele acestei urgențe. Transpunerea este o urgenţă, dar îndreptarea unei erori de legiferare este încă posibilă şi nu va afecta în niciun fel acest caracter.
Solicităm încă o dată membrilor Camerei Deputaților – inclusiv membrilor UDMR și celorlalte minorităţi naţionale – să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală. În egală măsură, solicităm îndreptarea de urgenţă a prevederilor excesive cu privire la asociaţii şi fundaţii din proiectul de lege şi reluarea votului imediat ce acestea se vor fi remediat.
În cazul în care plenul Camerei Deputaților va vota proiectul în forma actuală, solicităm oricăror forțe politice responsabile din Parlamentul României, Avocatul Poporului și Președinția României să sesizeze de urgență Curtea Constituțională, ca singură opțiune pentru păstrarea unei societăți civile active și sănătoase, contribuind la asigurarea statului de drept din România”.
