Premium
Statele Unite au anunţat marţi o serie de sancţiuni împotriva şefului armatei şi a trei responsabili birmani pentru "purificarea etnică" a musulmanilor rohingya, cerând în acelaşi timp ca să fie traşi la răspundere după campania lor de violenţă, relatează AFP potrivit Agerpres.
"Guvernul american este primul care acţionează public împotriva celor mai înalţi responsabili ai armatei birmane", a afirmat el.
Mike Pompeo a explicat că Washingtonul i-a "ţintit pe aceşti indivizi pe baza unor informaţii credibile în ce priveşte implicarea acestor demnitari în grave încălcări ale drepturilor omului".
Aceste sancţiuni sunt cea mai frapantă ilustrare a decepţiei autorităţilor americane după lansarea în 2011 de către regimul birman a reformelor politice care au dus la deblocarea relaţiilor dintre junta militară şi Washington şi care, ulterior, au permis instalarea unei autorităţi publice alese.
Pe de altă parte, secretarul de stat s-a arătat "preocupat" de faptul că guvernul birman "nu a acţionat pentru a-i trage la răspundere pe autorii" violenţelor care au constrâns, de la sfârşitul lui august 2017, circa 740.000 de musulmani rohingya să fugă din Birmania, majoritar budistă.
Persecutaţi de forţele armate birmane şi de miliţiile budiste, aceşti membri ai unei minorităţi musulmane apatride s-au refugiat în imense tabere improvizate în Bangladesh.
Majoritatea trăiesc în condiţii foarte grele în regiunea de frontieră Cox's Bazar din Bangladesh, constituind cea mai mare tabără de refugiaţi din lume. Myanmar nu recunoaşte comunitatea rohingya, considerând-o ca provenind din Bangladesh, ţară care, la rândul său, i-a tratat în mod tradiţional pe aceştia ca străini.
Potrivit organizaţiei Medici fără Frontiere (MSF), numărul deceselor în rândul civililor a fost de cel puţin 6.700 în prima lună a represiunii.
