Premium
Situația politică în așteptarea celor 4 rânduri de alegeri de anul viitor a crescut mult tensiunea dintre partide, în ciuda stabilității atât de necesare în actualul climat internațional.
Astfel, sunt cel puțin trei teme importante, care se discută în culise și care vor influența rezultatele electorale din 2024, iar pentru toate trei sunt așteptate decizii din partea coaliției de guvernare.
1.Situația bugetară dă cele mai mari bătăi de cap la PSD și PNL, fapt care a necesitat măsurile dure impuse prin legea de reducere a cheltuielilor administrației și creștere a taxelor.
Pe de o parte, cei mai afectați de creșterea impozitelor sunt micii întreprinzători, considerați îndeobște votanți de dreapta, deci teoretic ai PNL. Pe de alta, disciplina în cheltuirea banilor publici este mai degrabă tema asumată de premierul PSD, care vorbește permanent nu doar propriului electorat, ci societății, făcând din liberali partenerul minor al alianței de la Palatul Victoria.
2.Deciziile radicale luate prin această lege au fost luate și urmare a pagubei majore pe care blocarea tuturor construcțiilor din București a generat-o încasărilor.
Contribuția Capitalei la PIB a scăzut cu 7 procente în ultimii 3 ani, conform cifrelor oficiale ale ANAF, urmare a coaliției politice de la nivelul PMB, coaliție formată din PNL, USR și PMP.
Susținerea necondiționată a celor trei formațiuni reprezentate în CGMB pentru inițiativele lui Nicușor Dan a condus la situația în care aproape jumătate din deficitul bugetar al României este pus pe seama stopării industriei productive care contribuie cel mai mult la PIB.
Dacă în cazul USR, electoratul este mai degrabă fidel primarului general, care este și fondatorului formațiunii, mai greu este pentru liberali să explice propriilor susținători de ce au de plătit taxe mai mari pentru a compensa pierderile generate de hotărârile aprobate tocmai de ei.
3.În fine, cele două puncte se leagă de un nou uriaș scandal, care a devenit viral în mediul online. Indiferent de opțiunile politice și intențiile de vot, românii nu tolerează un nou scenariu al naționalizării ce ar putea fi impusă prin noul Cod al Urbanismului.
Astfel, dezbaterea urgentă privind felul în care se va construi pe viitor în toată România are două puncte nevralgice, care au alertat atât mass-media, cât și societatea civilă.
Prevederile actului normativ au generat isterie printre internauții care au alertat decidenții politici față de problemele de constituționalitate ale proiectului. Acesta prevede, în forma actuală, aplicarea retroactivă a reglementărilor, fapt aflat împotriva normelor fundamentale de drept. Mai exact, permite anularea certificatelor de urbanism și autorizațiilor, în cazul modificării legislației.
Mai simplu spus, dacă o familie se împrumută la bancă pentru a cumpăra un teren și a-și face o casă, cheltuind bani pentru achiziție, proiect, autorizații, se poate trezi peste noapte cu interdicția de a-și duce visul la bun sfârșit, rămânând cu paguba.
Mai mult, în caz că are noroc și apucă să-și construiască un cămin, curtea acestuia poate fi inventariată și inclusă în Registrul spațiilor verzi, devenind bun cu acces public pentru oricine, adică o nouă formă de naționalizare a proprietății private.
Ambele exemple pot fi extinse și la nivelul investițiilor mari, de sute de milioane de euro, anulând predictibilitatea proiectelor derulate pe ani de zile și gonind de pe piață companiile internaționale.
Efectul este evident: falimentarea furnizorilor de pe orizontală, pierderea locurilor de muncă și scăderea colectării taxelor pe muncă și pe profit, reducerea încasărilor datorate din TVA și prăbușirea bugetelor comunităților locale.
Provocarea celor trei „cartofi fierbinți” reclamă decizii care pot afecta coeziunea guvernării, politicienii fiind permanent cu ochii pe sondaje, dar care vor produce efecte pe termen lung în gestionarea problemelor României.
Rămâne de văzut ce soluții se vor găsi pentru a asigura atât stabilitatea politică, dar și nevoia dezvoltării țării.
