Premium
În seria „Pe scurt” am prezentat principalele realizări ale ierarhilor și domnitorilor români filantropi. Continuăm călătoria în timp cu 9 personalități care nu au făcut parte din cler și nici nu au fost domnitori, însă au fost mari iubitori de semeni.
Prezentarea nu este una exhaustivă, ci mai degrabă o invitație la a găsi și alte nume demne de oamgiat în Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români, potrivit basilica.ro.
Citește și: Lovitură pentru Liviu Dragnea! Va rămâne în spatele gratiilor
1. Mihail Cantacuzino
Spătarul Mihail Cantacuzino a rămas cunoscut ca filnatrop pentru că a pus bazele spitalului Colțea, în data de 14 decembrie 1704. A fost printre primele spitale din Europa, misiunea lui fiind una de natură social-medicală.
„Dacă vre-un boier scăpătat, petrecând în sărăcie și bolnav, or pământean de aci sau străin, fie și neguțător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac și bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit și să-și aibă hrană și îngrijirea cu îndestulare și cuvenită starei sale, fără însă ca să rămâie în spital ci în altă chilie deosebită unde și doctoru îl va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu îndestulare; și de se va întâmpla să moară, să fie îngropat și înmormântat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus și despre ceilalți săraci”, se preciza în instrucțiunile date de Cantacuzini.
În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a fost reconstruit de Constantin Mavrocordat.
2. Bălaşa Brâncoveanu
Bălaşa Brâncoveanu (1693-1752), fiica Sfântului Constantin Brâncoveanu, a ctitorit în București un azil care i-a purtat numele.
Azilul Domnița Balașa a fost un azil pentru văduve întemeiat în 1751 de Bălașa Brâncoveanu și soțul ei, Manolache Lambrino. A funcționat inițial în chiliile mănăstirii fondate pe lângă o biserică pe care domnița Bălașa a ctitorit-o tot în 1751. La sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost ridicată o clădire nouă pentru azil, ce a fost inaugurată în 1880. Azilul a fost închis după 1948, iar clădirea sa a fost demolată în anii 1984.
Locul azilui este în prezent viran, fiind utilizat ca parcare.
3. Constantin Obedeanu
Biserica Mănăstirii Obedeanu din Craiova a fost ctitorită alături de un spital pentru săraci de Paharnicul Constantin Obedeanu.
Pe piatra funerară a lui Obedeanu aflată și astăzi în biserică este scris:
„Supt această piatră să odihnesc oasele dum(nealui) întru H(ristos) răposatul Constantin Obedeanul biv vel Pah(arnic), carele s-au ostenitu împreună cu soția dum(isale) jupâneasa Stanca Ob(edeanca) de au făcut și rădicatu din temelie acest sf(ântu) lăcaș și cu spital de sărac(i), și au făcut și alte multe vrednice lucruri, palaturi și alte ziduri din temelie, numit și constit foarte au fost numele dum(nealui), și au răposat așteptând învierea Patimilor Domnului H(ristos) Ap(rilie) 21 la 7 c-es(uri) din (noapte) leat 7263 (1755)”.
4. Safta (Elisabeta) Brâncoveanu
Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în București între 28 august 1835 – 14 octombrie 1838, de Safta Brâncoveanu, fiica marelui ban Tudorache Balș și soția banului Grigore Basarab Brâncoveanu, și a funcționat din veniturile de la moșiile donate de ctitoră. Spitalul a fost gândit de ea pentru oamenii săraci, dar în același timp s-a constituit și ca școală medicală.
5. Doctorul Constantin Caracaş
Doctorul Constantin Caracaş (1773-1828), român macedonean, absolvent al Universității din Viena, a iniţiat construirea Spitalului Filantropia (1811-1815) şi refacerea Spitalului Sfântul Pantelimon din Bucureşti (1816).
Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinica de obstetrica si ginecologie din Romania. Cronologic al treilea spital al Bucureștiului, după Colțea și Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit inițial Spitalul Mavrogheni, al Iubirii de oameni, sau al Filantropiei.
Dr. Constantin Caracaș a propus Marelui logofăt Grigore Băleanu, agă al poliției orașului București, deschiderea unei subscriptii publice în vederea înființării unui spital pentru „îngrijirea atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu-mă și eu, să-i caut fără plata, toată viață mea”.
La subscriptia publică cerută de Dr Caracaș au participat Grigore Băleanu- cu bani, materiale de construcție și locul de lângă Cișmeaua Mavrogheni, Banul Radu Golescu, Logofătul Gheorghe Golescu, Băneasa Safta Brâncoveanu, Vornicul Nicolae Văcărescu și generalul Kutuzov.
6. Radu Golescu
Marele ban Radu Golescu (1746-1818) a ctitorit bolniţa de la Mănăstirea Tigăneşti şi a contribuit la fondarea spitalului Filantropia.
7. Elena Cuza
Doamna Elena Cuza (1825-1909) a ctitorit un aşezământ pentru fetele orfane în apropierea Palatului Cotroceni, devenit apoi Institut Pedagogic.
Internat şi şcoală pentru fetele orfane, instituţia se numea în 1862, anul în care i s-a pus piatra de temelie, Azilul Elena Doamna.
8. Ştefan Bosie
Ştefan Bosie este ctitorul Mănăstirii și al bolniței „Sfântul Spiridon” din Iaşi, azi Spital Clinic Județean de Urgențe.
În 1751 începea construirea în centrul Iaşului a unei biserici şi a bolniţelor aferente sub numele de Ospiciul „Sf. Spiridon” Iaşi.
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul.
9. Emanoil Gojdu
Emanuil Gojdu, de origine aromână, s-a născut în Oradea în data de 21 februarie 1802. El a devenit un apreciat avocat în Budapesta, iar la finalul vieții a lăsat întreaga avere Mitropoliei Ortodoxe Române a Transilvaniei, din care s-a creat o fundație în vederea acordării de burse de unor studenți și elevi ortodocși români.
Au beneficiat de astfel de burse, până în 1918, peste cinci mii de tineri din Ardeal și Banat.
