Premium
Doi procurori, unul DIICOT și altul de la parchetul instanței supreme, au avut, luni, opinii divergente privind cererea comisarului Traian Berbeceanu de sesizare a Curții de Justiție a Curții Europene cu patru întrebări legate de motivarea CCR privind specialiyarea completurilor de judecată.
Concret, la termenul de luni al procesului, completul de cinci judecători a luat în discuție apelurile din dosarul comisarului Traian Berbeceanu și a foștilor săi anchetatori.
Avocatul lui Berbeceanu a făcut o cerere prin care a solicitat sesizarea CJUE cu cele patru întrebări cu care instanța europeană a mai fost deja sesizată în alte două cazuri.
„Apreciem că există o proeminență în ceea ce privește sesizarea CJUE cu cele patru întrebări. Un răspuns poate ajuta la soluționarea fondului apelului acestei cauze”, a spus avocatul lui Berbceanu.
Dosarul este unul conexat, deci conține atât dosarul DIICOT privindu-l pe Berbeceanu cât și dosarul DNA privind faptele de corupție ale foștilor anchetatori ai polițistului.
Fiind fapte de crimă organizată dar și de corupție la proces participă mereu câte doi magistrați, unul al DIICOT și altul al parchetului instanței supreme.
După invocarea cererii lui Berbeceanu cei doi magistrați din dosar s-au contrat și au avut păreri divergente privind sesizarea CJUE.
Concret, magistratul DIICOT a cerut respingerea acestei solicitări și trimiterea dosarului la un complet de trei judecători în faza de cameră preliminară pentru reluarea de la zero a judecății.
„În această cauză infracțiunea de spălare de bani reținută pentru doi dintre inculpații din dosar nu poate să atragă competența CJUE. Se urmărește modul de interpretare a modului național a deciziilor CCR”, a explicat magistratul de la crimă organizată
Procurorul parchetului instanței supreme a spus la rândul său că cererea de sesizare a CJUE făcută de Berbeceanu este admisibilă, cu mici modificări ale întrebărilor, astfel că a cerut suspendarea judecării apelurilor și transmiterea solicitării la Curtea de Justiție.
„Privind întrebările, primele două pot fi formulate de o manieră generală. Problematica de drept e dacă printr-o hotărâre a unui organ ce nu are atribuții de judecată se poate permite să stabilească soluții pentru instanțele de judecată de o anume manieră. Dispuneți suspendarea prezentului proces”, a explicat magistratul parchetului instanței supreme în fața judecătorilor.
Procurorul a mai cerut ca în cazul în care instanța nu mai sesizează CJUE să suspende oricum judecata în acest dosar în așteptarea răspunsurilor Curții europene în celelalte cazuri în care a fost sesizată.
„Dacă nu adoptați soluția de sesizare atunci dispuneți suspendarea cauzei pentru ca soluția CJUE e indestructibilă cauzei”, a explicat magistratul PICCJ.
Instanța supremă a rămas în pronunțare în acest caz și trebuie să stabilească ce traseu va avea acest dosar după motivarea CCR, respectiv dacă va fi suspendat urmare trimiterii unor întrebări la CJUE, dacă va fi suspendat doar pentru așteptarea răspunsurilor din alte cauze sau dacă se va relua de la zero.
