Premium
Comisia de la Veneția se întrunește abia în a doua jumătate a lunii iunie în ședință plenară. Pentru a tărăgăna lucrurile și a se încadra în limitele constituționale legate de promulgarea unui proiect de lege, președintele Klaus Iohannis pare dispus să se folosească de toate pârghiile procedurale pentru a duce problema legilor justiției cât mai aproape de calendarul de lucru al Comisiei de la Veneția. În acest calcul, rolul judecătorilor Curții Constituționale se va dovedi crucial. Și înainte de recomandările Comisieiși, mai ales, după. În cazul în care va experții Comisiei de la Veneția vor desființa modificările propuse de PSD, fie majoritatea guvernamentală va renunța la acest pachet de legi, fie CCR va fi nevoită să reia analiza pe legile justiției și să oblige Parlamentul să reia dezbaterea și să vină cu noi amendamente pentru a le bune în conformitatea cu standardele europene în domeniu.
În prezent, procedural, două dintre cele trei legi ale justiției se află pe masa președintelui spre promulgare, iar a treia mai are nevoie de încă câteva ajustări în Parlament în conformitatea cu ultima decizie a CCR înainte să ajungă la Cotroceni. Până acum, legile Justiţiei au fost contestate de două ori la Curte de către PNL, USR şi ÎCCJ, iar magistraţii CCR au operat unele ajustări, curățând proiectele de o parte din modificările susținute de PSD, ALDE și UDMR.
Cu toate acestea, preşedintele Klaus Iohannis a decis să conteste legile Justiţiei la Curtea Constituţională (CCR) şi, în acelaşi timp, să le trimită Comisiei de la Veneţia, considerat cel mai prestigios for de drept constituţional din Europa.
Primul demers, cel de sesizare a CCR, poate tărăgăna lucrurile timp de mai de o lună. Până acum , judecătorii Curții au avut nevoie de cam două săptămâni pentru a lua o decizie pe sesizările Opoziției. Alte două săptămâni au fost câștigate în acest lung război de uzură, până la publicarea motivărilor deciziilor Curții pe legile în cauză. Ne putem aștepta ca acest calendar să se repete, deși nu este deloc improbabil ca judecătorii CCR să accelereze lucrurile, la presiunea factorilor politici din zona Parlamentului. Un scenariu pe care șeful statului se pare că l-a luat în calcul, de aici și mesajul cu țintă către membrii Curții.
"Fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență. Sunt convins că judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene", spunea ieri Klaus Iohannis.
În demersul său la CCR, șeful statului trebuie să vină cu noi argumente față de cele deja folosite de Opoziție și ÎCCJ în atacurile lor precedente. Ceea ce înseamnă că trebuie să identifice noi articole din cele trei legi susceptibile de neconstituționalitate. Președintele CCR, Valer Dorneanu sugera acum mai bine de o lună, că muniție există pentru cine e dispus să o vadă și că pachetul delegi mai poate fi din nou pus în discuție pe masa forului pe care-l conduce. Iar Administrația Prezidențială pare a fi găsit deja acele noi căi de atac.
" Chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme.Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM. Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera", enumera ieri Iohannis, câteva din motivele care vor sta cel mai probabil, la baza demersului său la CCR.
CCR are două posibilități de acțiune. Fie așteaptă recomandările Comisiei de la Veneția înainte de a lua o decizie, fie trece la analiza sesizărilor formulate de Președinție, ca ulterior să revină asupra legilor Justiției în cazul unui raport critic al experților Comisiei. În primul scenariu care, cel mai probabil, va lua forma unor noi decizii de neconstituționalitate, majoritatea PSD-ALDE se va vedea nevoită să treacă din nou proiectele prin filtrul comisiei speciale conduse de Florin Iordache, înainte de tranșarea lor prin votul plenurilor celor două Camere. Oricât vor încerca să se grăbească, strategia Cotroceniului va întârzia calendarul de adoptare cu cel puțin o lună.
Ori mutarea calendarului de lucru pe legile justiției la începutul lunii iunie, ar putea oferi președintelui posibilitatea de a avea o concluzie din partea Comisiei de la Veneția, o analiză care i-ar putea oferi justificarea mult dorită și cadrul legal și constituțional pentru a refuza promulgarea lor.
Spre deosebire de CCR, analiza experților Comisiei de la Veneția nu se va raport la aceste legi doar din punct de vedere constituţional, ci va avea în vedere și impactul pe care le-ar avea în sistemul judicia, una din tezele dragi promovate atât de Opoziție, cât și de majoritatea asociațiilor profesionale de profil, scenariu de lucru care nu are decât să avantajeze Președinția în tentativa de descurajare a actualei majorități de a mai continua eforturile de schimbare a sistemului de justiție.
