SURSE: ICCJ nu prea ii da dreptate lui Diaconu pentru candidatura la europarlamentare

Autor:

Publicat: 02/04/2014 15:04

Surse din cadrul Biroului Electoral Central sustin pentru stiripesurse.ro ca la dosarul privind candidatura lui Mircea Diaconu la europarlamentare se afla si o adresa semnata de seful ICCJ, Livia Stanciu, prin care se explica cum vad judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justie interpretarea legii 10/2012 Art.25, Teza II (privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative). Iata cateva pasaje din explicatiile ICCJ: De ce Mircea Diaconu nu ar trebui sa ocupe 3 ani nici o functie publica. ”Lipsa de claritate a textului enunțat atrage ca o necesitate imperioasă lămurirea lui prin operațiuni tehnico-juridice, de corecta sa interpretare depinzând, astfel cum am arătat deja, oferirea soluției adecvate pentru problema de natura constituțională generată tocmai de conținutul imprecis al acestuia. Procedându-se, prin urmare, la o analizare tehnico-juridică a textului în discuție, se pot observa următoarele: Într-o interpretare strict literală și gramaticală a normei în discuție, cu luarea în considerare doar a înțelesului cuvintelor folosite și a regulilor gramaticale, se poate ajunge la concluzia asumată de Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități a Senatului României prin adresa nr. XIX/296/2013, în conformitate cu care, dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 176/201, potrivit cărora ”Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului trebuie interpretate în sensul că ”existența stării de incompatibilitate stabilită de ANI atrage interdicția de a mai ocupa, pe o perioadă de 3 ani, funcția care a generat starea de incompatibilitate, în speță, cea de consilier județean, iar nu cea de senator, care nu are legătură cu cauza invocată” (adresa nr. XIX/296/2013 a Comisiei juridică, de numiri, disciplină și imunități a Senatului României către Biroul permanent pg. 3). În această interpretare, așadar, sintagma ”aceeași funcție” se referă strict la funcția deținută la momentul la care a apărut starea de incompatibilitate, fără a putea fi extinsă la altă funcție eligibilă, astfel încât, dacă persoana în sarcină căreia sa reținut existența stării de incompatibilitate îndeplinește la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței stării de incompatibilitate o altă funcție eligibilă decât cea care a generat starea de incompatibilitate, aceasta este îndreptățită să își exercite mai departe noua funcție, ieșind astfel de sub incidența rigorilor legale referitoare la regimul incompatibilităților.", se arata in documentul semnat de sful instantei supreme. In opinia semnatarului intelesul legii este cu totul altul si asa ar trebui si aplicata: Astfel, procedând la o interpretare sistematico-istorică a dispozițiilor legale în cauză, apreciem că se impun a fi făcute următoarele precizări: Importanța reglementărilor în materia combaterii corupției și promovării integrității în sectorul public, în cadrul sistemului normativ național, este una bine cunoscută, aceste reglementări reprezentând nu doar un răspuns absolut necesar la o cerință reală a societății românești, ci, constituind o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni, în cadrul procesului de evaluare a obligațiilor asumate de aceasta, ca țară membră a Uniunii Europene. (importanța reglementărilor de drept substanțial privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice a fost recunoscută, de altfel, chiar de Curtea Constituțională în deciziile sale - a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1412 din 16 decembrie 2008, publicată în M.Of. nr.158 din 13/03/2009, sau Decizia nr. 1082 din 8 septembrie 2009, publicată în M.Of. din 03/10/2009 în care s-a statuat, printre altele, că din rațiuni de prevenire a faptelor de corupție de către anumite categorii de personal, anume individualizat, legiuitorul este liber să instituie în sarcina acelui personal obligații suplimentare, tocmai în considerarea activității pe care acesta o desfășoară, activitate care este o anumită natură și importanță). În acest context, apreciem ca fiind deosebit de relevant faptul că una dintre cele patru condiționalități impuse României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (înființat în decembrie 2006 prin Decizia 2006/298 a Comisiei Europene) se referea la înființarea, conform celor prevăzute, a unei Agenții de integritate cu responsabilități în domeniul patrimoniului, al incompatibilităților și conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii oblicatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive. Fără a intra în detaliile istoricului legislativ al reglementării actuale în această materie, Legea nr. 176/2010, ceea ce apreciem că este important de reținut în legătură cu problema ce face obiectul analizei situației de față, este tocmai acest scop avut de legiutorul român în adoptarea acestei legi: respectiv, acela de a crea baza legală a funcționării unui organism, care având la îndemână o procedură clar reglementată, să poată adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive.", se sustine in documentul citat.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!