Premium
Judecătorii Curții Constituționale au avut de judecat o problemă legată de pensionarea magistraților, totul plecând de o speță de care s-a lovit judecătorul CCR, Mona Pivniceru. Pivniceru intenționa să-și depună dosarul de pensionare din magistratură, dar la Casa de Pensii a aflat că la vechimea în muncă nu i se calculează și anii pe care îi lucrează la Curtea Constituțională.
Judecătorii Curții Constituționale au fost sesizați cu această excepție de neconstituționalitate și au decis, cu unanimitate de voturi că și vechimea acumulată ca judecător CCR se pune la acest calcul.
Citește și: DECIZIE CCR: Veste MARE pentru TOȚI angajații din România
Aici intervine problema. Sursele noastre susțin că, pe lângă Mona Pivniceru, alți doi judecători ai CCR s-au lovit de aceeași problemă când au dorit să se pensioneze. Este vorba despre judecătorii Daniel Morar și Tudorel Toader. Cei doi au inițiat și demersuri în instanță pentru a li se recunoaște drepturile, conform surselor noastre.
Spre deosebire de Mona Pivniceru, Daniel Morar și Tudorel Toader au fost prezenți și au votat pentru modificarea unei legi care îi afectează în mod direct. Putem spune că cei doi judecători s-au aflat într-o problemă de moralitate, dacă nu chiar de legalitate privind conflictul de interese.
Citește și: INTERVIU: Eminența cenușie a PNL anunță că se demarează Planul A
***
Citește mai jos decizia Curții Constituționale
Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.82 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu următorul conținut: „(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin.(1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.82 alin.(2) din Legea nr.303/2004 sunt constituţionale în măsura în care noţiunea de judecător din cuprinsul acestora include şi judecătorul Curţii Constituţionale.
Având în vedere atribuţiile şi statutul constituţional al judecătorului de Curte Constituţională şi statutul judecătorului din sistemul instanţelor judecătoreşti, Curtea a constatat că nu este în spiritul Legii nr.303/2004 excluderea de la beneficiul dreptului la pensie de serviciu a judecătorilor Curţii Constituţionale, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, în condiţiile în care aceştia întrunesc toate condiţiile prevăzute de lege. Astfel, interpretarea restrictivă a noţiunii de „judecător” ar conduce la înlăturarea judecătorului constituţional din sfera de incidenţă a dispoziţiilor art.82 alin.(2) din Legea nr.303/2004, împrejurare ce este de natură a genera un tratament juridic diferit aplicabil unor persoane aflate în situaţii similare sau analoage, ceea ce contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat de art.16 din Constituţie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Iaşi – Secţia I civilă.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
