Premium
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a declarat un receptor favorabil problemelor cu care se confruntă sectorul IMM, subliniind că mediul de afaceri are "un rol esenţial" într-o Românie în care trebuie să se construiască mult.
Potrivit unui comunicat ALDE, conducerea partidului a participat joi la Colegiul Naţional al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la care au participat peste 60 de oameni de afaceri.
"Ştiu că sunt multe probleme de rezolvat în acest domeniu şi tocmai de aceea consider că aceste dialoguri sunt importante, pentru a vedea cum putem să le rezolvăm cel mai bine. Vă asigur că veţi găsi în mine, în colegii mei din ALDE un receptor favorabil tuturor problemelor cu care se confruntă. Vreau să instituţionalizăm aceste întâlniri într-un dialog permanent. Personal, consider că, în România, avem mai mult nevoie să construim - iar mediul de afaceri are un rol esenţial din acest punct de vedere -, decât să ne irosim energiile în dispute sterile. Mediul de afaceri are o contribuţie importantă la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, iar statul trebuie să sprijine sectorul IMM prin politici publice care să vizeze o reglementare inteligentă, consultare cu organizaţiile de profil, simplificarea procedurilor şi debirocratizare pentru micii întreprinzători", a afirmat Tăriceanu, citat în comunicat.
De asemenea, preşedintele ALDE a precizat că România a făcut progrese remarcabile în domeniul competitivităţii.
"Competitivitatea economică s-a bazat pe costul redus al forţei de muncă. Nu cred că ne vom permite pe termen lung să ne menţinem acest atu. Trebuie făcute investiţii în tehnologie, astfel încât productivitatea să crească. Din păcate, cred că şi la nivelul autorităţilor ar trebui o anumită sensibilizare, pentru a nu face greşelile pe care anumiţi decidenţi politici par dispuşi să le facă", a mai spus Tăriceanu.
Potrivit sursei citate, Tăriceanu s-a referit şi la industria de apărare, afirmând că "trebuie să găsim un mecanism, astfel încât în momentul în care au apărut programele de cooperare industrială să stimulăm nişte întreprinzători care să intre pe această zonă de tehnologie înaltă, pentru a nu ne trezi că după ce se termină programul pleacă şi noi vom rămâne cu o forţă de muncă cu care să nu ştim ce facem. Trebuie să vedem cum facem, cum profităm de aceste activităţi economice, pe o zonă care aduce o valoare adăugată".
Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, susţine că "mediul public trebuie să treacă de la un proces de supralegiferare la un proces de proiecte cu impact major de modernizare a societăţii româneşti".
"Pentru a recupera decalajele existente, trebuie să gândim o serie de programe care să fie absorbite rapid în economie. Lipsa forţei de muncă este în continuare o problemă cu care se confruntă mediul de afaceri, astfel, trebuie să venim cu o serie de programe dedicate diasporei. Procesul de digitalizare este deosebit de important în modernizarea societăţii româneşti, atât a mediului privat, cât şi a mediului public, pentru care am putea gândi un proiect naţional în acest scop. În egală măsură, considerăm important ca în anul 2019 să susţinem 'antreprenoriatul' ca temă de ţară a preluării preşedinţiei Uniunii Europene, care, după părerea noastră, ar crea o premieră la nivel european şi ar pune înainte de Europa socială, Europa antreprenorială", a spus Jianu, conform Agerpres.
Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Norica Nicolai, le-a spus reprezentanţilor mediului de afaceri că "ALDE a lansat ideea unui proiect major pentru Europa IMM-urilor. Avem modele de succes în Uniunea Europeană şi trebuie să reuşim să încurajăm aici capacitatea noastră economică, plus să încurajăm capitalul naţional".
Potrivit ALDE, temele abordate de reprezentanţii IMM au vizat stabilitatea şi predictibilitatea pentru mediul de afaceri, programe dedicate românilor din diaspora, "Antreprenoriatul" ca temă de ţară pentru preşedinţia UE, digitalizarea IMM-urilor ca proiect naţional, importanţa educaţiei şi înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, şcolilor profesionale şi şcolilor tehnice, creşterea absorbţiei fondurilor structurale, debirocratizarea masivă a sistemului.
