Premium
Comisia Europeană a propus marţi, din cauza efectelor pandemiei de coronavirus, să fie oferite oraşelor Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) posibilitatea de a-şi prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. De asemenea, CE propune amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii şi din 2021 în 2023 a anului în care Timişoara (România) şi Elefsina (Grecia) vor deţine titlul, arată un comunicat de presă al instituţiei. Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
„Rijeka şi Galway merită o şansă egală de a se redresa şi de a-şi demonstra rezilienţa şi creativitatea. Capitalele Europene ale Culturii au deschis întotdeauna inimile şi minţile şi au găzduit spectatori şi artişti variaţi, iar acest lucru trebuie să continue. Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite oraşelor Novi Sad, Timişoara şi Elefsina să depăşească criza actuală din sectorul culturii şi din cel al turismului şi să mobilizeze investiţii relevante, inclusiv graţie solidarităţii la nivel european”, a afirmat vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene remis marţi News.ro.
Citește și: Gabriela Firea, către Orban: ‘Ceea ce ați făcut azi, se numește abuz de putere’
Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret Mariya Gabriel a afirmat, din păcate, Rijeka şi Galway nu au putut să-şi desfăşoare programele pentru „Capitala Europeană a Culturii 2020” conform planului.
„Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepţie. În pofida energiei, a entuziasmului şi a profesionalismului echipelor şi partenerilor lor, Rijeka şi Galway nu au putut să-şi desfăşoare programele pentru „Capitala Europeană a Culturii 2020” conform planului. Sper că cele două oraşe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-şi prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, şi anume Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permiţându-le să-şi pregătească programe ambiţioase”, a spus Mariya Gabriel.
Comisarul pentru transporturi Adina Vălean a subliniat că „prelungirea perioadei în care se desfăşoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase şi pline de istorie oraşe româneşti”.
„Capitala Europeană a Culturii e mai mult decât o distincţie simbolică, pentru că această competiţie a adus în comunităţile câştigătoare nu numai proiecte culturale unice, ci şi progres economic şi social. Timişoara, după Sibiu, este al doilea oraş românesc care obţine acest titlu, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea şi viaţa socială a cetăţenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus. Prelungirea perioadei în care se desfăşoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase şi pline de istorie oraşe româneşti”, a explicat Vălean.
Citește și: Anunț neașteptat! Ce premier va pune PSD după moţiune
De la începutul crizei provocate de coronavirus, Comisia a ţinut legătura cu echipele tuturor Capitalelor Europene ale Culturii pentru anii 2020-2023, pentru a înţelege mai bine impactul asupra desfăşurării şi pregătirii evenimentelor curente şi viitoare din cadrul Capitalelor Europene ale Culturii.
Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka şi Galway au fost cel mai grav afectate. Au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să ştie când îşi vor putea relua programele şi în ce condiţii. În practică, ele nu au putut să-şi desfăşoare evenimentele pentru „Capitala Europeană a Culturii” şi să profite de pregătirile lor atente.
Citește și: Ministrul Transporturilor: Vă dăm o veste bună: am semnat astăzi contractul
În Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanţare la viitoarele reglementări în materie de siguranţă. În plus, restricţiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice şi oportunităţile pentru parteneriate europene şi internaţionale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiţii normale, ar fi trebuit să se accelereze.
Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) şi Esch (Luxemburg), precum şi Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puţin afectate, deoarece au încă timp să îşi adapteze programele pentru a ţine seama de diferitele scenarii viitoare.
Citește și: Structura noului an școlar se modifică: Deja am gândit acest lucru
Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
Iniţiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 şi a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase iniţiative culturale europene. Oraşele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor, comunităţilor şi părţilor interesate din oraş şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului şi a regiunii înconjurătoare.
Deţinerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” este şi o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil şi de a-şi regândi dezvoltarea prin cultură. Deţinerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci şi din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraş, cât şi pentru regiune.
