To ban or not to ban: EU countries debate social media age limits (enr)

UE a anunțat un nou prototip de instrument de verificare a vârstei și linii directoare privind rețelele sociale pentru minori, însă unele state membre insistă asupra unor reguli mai stricte pentru a proteja mai bine copiii online.

Pe măsură ce riscurile online pentru copii sunt din ce în ce mai atente în Europa, factorii de decizie politică își intensifică eforturile pentru a introduce reguli mai stricte de verificare a vârstei și pentru

a proteja copiii online. De la linii directoare la nivel UE la programe pilot naționale pentru tehnologia de asigurare a vârstei, dezbaterea cu privire la cum - și cât de departe - se poate merge se accelerează. Cea mai amplă propunere promovată de mai multe state membre, inclusiv Franța și Spania, este de a interzice complet accesul copiilor sub o anumită vârstă la rețelele sociale.

Susținătorii spun că este necesar să se protejeze copiii sub 15 ani, sau 16 ani în cazul Spaniei, de efectele nocive ale rețelelor sociale. Aceștia indică studii care leagă rețelele sociale de anxietate, depresie și stimă de sine scăzută, precum și de hărțuirea cibernetică și prădătorii online.

Majoritatea platformelor de socializare precum Facebook, Instagram și TikTok stabilesc vârsta minimă pentru crearea unui cont la 13 ani. Dar, în practică, este ușor chiar și pentru copiii mai mici să ocolească aceste reguli mințind pur și simplu despre vârsta lor - și mulți o fac.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat luna trecută că nu are intenția de a introduce o interdicție de vârstă la nivel UE, dar a lăsat deschisă ușa guvernelor naționale de a-și adopta propria legislație, dacă doresc acest lucru.

Verificarea vârstei va ajunge în cinci țări ale UE.

Aceasta nu înseamnă că UE își joacă degetele.

Comisia testează un prototip al unei aplicații de verificare a vârstei, care va fi lansată inițial în Danemarca, Franța, Spania, Grecia și Italia, a anunțat la începutul acestei luni.

Verificarea ar trebui să permită verificarea anonimă a vârstei utilizatorilor fără a stoca date personale, cum ar fi numele sau data nașterii.

Planul pe termen lung este de a integra tehnologia în cartea de identitate digitală a UE (eID) - un tip de dovadă oficială de identitate online care va fi disponibilă de la sfârșitul anului 2026.

România are în vedere, de asemenea, o creștere a stricteții în ceea ce privește verificarea vârstei și accesul copiilor la rețelele de socializare. În prezent, dezbate un proiect de lege care vizează protejarea minorilor de conținutul dăunător de pe platformele online foarte mari (VLOP) - platforme sau motoare de căutare care au peste 45 de milioane de utilizatori pe lună.

Legislația propusă ar impune platformelor să implementeze o verificare strictă a vârstei, să permită controale parentale, să emită rapoarte lunare de activitate către tutori și să răspundă rapid la alertele autorităților privind conținutul dăunător. Aceasta vizează materialele care incită la violență, promovează tulburările de alimentație sau autovătămarea și expunerea minorilor la nuditate sau comportamente ilegale. De asemenea, platformelor li s-ar interzice monetizarea conținutului live care prezintă minori fără consimțământ. Nerespectarea ar putea duce la amenzi de până la 3% din cifra de afaceri globală. Un raport parlamentar urmează să fie prezentat pe 3 septembrie.

În Franța a existat o represiune împotriva accesului minorilor la pornografie. Cea mai înaltă instanță administrativă din Franța a decis săptămâna trecută că principalele site-uri pornografice, precum Pornhub și Youporn, trebuie să implementeze verificarea vârstei pentru a bloca accesul minorilor, anulând o suspendare anterioară.

Guvernul a insistat pentru aplicarea legii în baza unei legi din 2024, citând cifre care arată că peste jumătate dintre băieții de 12 ani accesează lunar astfel de site-uri. Platformele susțin că regulile încalcă legislația UE și ridică preocupări legate de confidențialitate, propunând ca firmele de tehnologie precum Apple sau Google să se ocupe de verificare. Autoritatea de reglementare din Franța susține în schimb un sistem terț „dublu-orb” pentru a proteja anonimatul utilizatorilor.

Danemarca vrea să fie un exemplu.

Danemarca, care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE luna aceasta, s-a angajat să acorde prioritate protecției copiilor online pe parcursul mandatului său de șase luni.

„Este greu de imaginat o lume în care copiii pot intra într-un magazin pentru a cumpăra alcool, pentru a merge într-un club de noapte pur și simplu declarând că sunt suficient de mari, fără paznici, fără verificări ale identității, doar un simplu «Da, am peste 18 ani»”, a declarat ministrul danez al Digitalității, Caroline Stage Olsen.

„Copiii merită o copilărie digitală sigură. Aceasta este una dintre principalele priorități pentru mine în timpul președinției daneze. Fără o verificare adecvată a vârstei, nu reușim să protejăm copiii online”, a adăugat ea.

UE a publicat, de asemenea, recomandări în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA) pentru platformele online pentru a asigura siguranța copiilor și a preveni expunerea acestora la comportamente periculoase.

Acestea includ eliminarea funcțiilor „dependente”, cum ar fi „confirmările de citire”, care îi informează pe utilizatori când o persoană i-a văzut mesajul, facilitarea blocării sau dezactivării sunetului utilizatorilor de către minori și împiedicarea conturilor să descarce sau să facă capturi de ecran ale conținutului.

UE a recomandat, de asemenea, platformelor să dezactiveze notificările în mod implicit, în special în timpul orelor de somn, să limiteze accesul aplicațiilor la fotografii sau să dezactiveze camera în mod implicit.

Un alt element este agresiunea online: platformele vor trebui să seteze conturile minorilor ca private în mod implicit, adică să nu fie vizibile pentru utilizatorii care nu se află pe lista lor de prieteni, pentru a reduce la minimum riscul ca aceștia să fie contactați de străini.

Totuși, unii lideri naționali spun că sunt necesare măsuri mai obligatorii. Ministrul belgian pentru digitalizare, Vanessa Matz, a numit orientările un pas în direcția corectă, dar consideră că UE ar trebui să îndrăznească să meargă și mai departe.

„Orientările impun o verificare strictă a vârstei doar pentru platformele care oferă alcool, jocuri de noroc sau conținut pornografic. Pentru alte platforme - chiar și cele cu o vârstă minimă de 13 sau 16 ani - Comisia se limitează la recomandarea verificării vârstei, fără a o face obligatorie. Cu toate acestea, Comisia deschide ușa către o verificare reală a vârstei pe rețelele de socializare prin intermediul legislației naționale”, a spus ea. „Încurajez Belgia să profite de această oportunitate. Acest cadru va constitui baza dezbaterii parlamentare de după vară, pentru a dezvolta o legislație adaptată provocărilor digitale.”

Eurochild, o rețea de organizații care promovează drepturile copiilor în întreaga Europă, susține că asigurarea vârstei nu ar trebui să se refere la blocarea copiilor de pe rețelele de socializare, ci la identificarea momentului în care un copil utilizează o platformă și la adaptarea protecțiilor la nevoile sale și utilizarea acestora ca parte a unui set mai larg de instrumente pentru protejarea copiilor online.

„Așadar, pentru noi, în general, interdicțiile nu funcționează. În general, din punct de vedere practic, deoarece tehnologia, tehnologia de verificare a vârstei nu există încă, dar, de asemenea, merge împotriva drepturilor copiilor în general”, a declarat Fabiola Bas Palomares, responsabilă principală cu politicile și advocacy pentru siguranța online la Eurochild, luna trecută, înainte de anunțarea celor mai recente orientări din partea UE.

„În acest moment, dezbaterea se concentrează cu adevărat pe siguranță, iar aceste interdicții vin dintr-un loc în care factorii de decizie politică sunt puțin sătui de platformele online care nu respectă și nu oferă cu adevărat siguranța pe care ar trebui să o ofere prin lege.”

Ea susține că copiii au dreptul de a accesa informații și de a se juca și că accentul ar trebui pus pe identificarea și abordarea prejudiciilor cu care se confruntă copiii online, prin asigurarea conformității platformelor cu DSA, mai degrabă decât o interdicție totală.

Interdicțiile telefoanelor în școli sunt, de asemenea, pe masă.

Mai multe state membre vizează, de asemenea, timpul petrecut de copii în fața ecranelor la școală.

La începutul lunii iulie, Adunarea Națională a Slovenei a adoptat modificări la Legea școlilor primare care restricționează utilizarea dispozitivelor electronice în timpul orelor de predare în școli. Dispozitivele mobile vor fi permise numai atunci când sunt esențiale din punct de vedere educațional.

Aprobate fără vot împotrivă, modificările introduc și IT ca materie obligatorie. Noua materie obligatorie IT și tehnologii digitale pentru elevii din anul 7 - școala primară slovenă are un program de nouă ani - își propune să ofere alfabetizare digitală fundamentală.

În Bulgaria, Ministerul Educației face presiuni pentru interzicerea completă a telefoanelor în școli, invocând impactul asupra învățării, capacității de atenție și dezvoltării cognitive și emoționale a copiilor. Legislația propusă, care ar permite dispozitivele doar în scop educațional sau medical, este în așteptarea aprobării parlamentare.

Pe măsură ce țările europene experimentează diferite abordări, un lucru este clar: cursa pentru protejarea copiilor online se accelerează, iar rezultatele pot remodela copilăria digitală pe întreg continentul.

Verificare a faptelor: Copiii sub 14 ani nu vor fi amendați pentru utilizarea unui telefon

Un videoclip TikTok în germană susține că smartphone-urile ar putea fi interzise prin lege pentru toți copiii și adolescenții sub vârsta de 14 ani începând cu aprilie 2025. Videoclipul susține că aceștia vor fi amendați cu 500 de euro dacă sunt prinși folosind unul în public sau la școală.

Echipa de verificare a faptelor de la dpa a infirmat afirmația. Ministerul Justiției din Germania a confirmat că nu există o astfel de lege și, în orice caz, copiii sub 14 ani nu pot fi amendați în Germania.

Conținutul acestui articol se bazează pe relatări realizate de AFP, Agerpres, ANSA, Belga, BTA, dpa, EFE, STA, în cadrul proiectului European Newsroom (enr).