Premium
Există cinci momente ciudate în cazul atacului terorist din Rusia, informează Nexta, momente pe care le relatăm mai jos.
„Prima ciudățenie
Ambasada SUA a avertizat Rusia în noaptea de 7 spre 8 martie că teroriştii se pregătesc pentru un atac. Putin nu a luat în serios avertismentele americanilor. Se știe că unul dintre atacatori a efectuat recunoașteri în mall cu o zi înainte de avertismentul Ambasadei SUA cu privire la atac: teroristul a fost apoi surprins de camere.
Dacă Kremlinul, în ciuda avertismentelor, nici măcar nu era la curent cu planurile teroriștilor, acesta este cel mai mare eșec al serviciilor de securitate ruse din ultimii ani.
A doua ciudățenie
Forțele speciale au întârziat prea mult să ajungă la locul atacului terorist. Au ajuns la locul atacului terorist la aproape o oră de la începutul acestuia. În acest timp, teroriștii ar fi putut scăpa, ceea ce au și-au făcut. Pompierii nu au putut începe să stingă complet incendiul, întrucât așteptau ca forțele speciale să „elibereze zona”.
A treia ciudățenie
Declarațiile oficiale ale Kremlinului. În timp ce incendiul nu fusese încă stins, autoritățile ruse au dat vina pe Ucraina pentru atacul terorist, fără absolut nicio dovadă preliminară.
În ciuda faptului că suspecții în atacul terorist s-au dovedit a fi cetățeni tadjici asociați cu ISIS, iar grupul însuși și-a revendicat responsabilitatea, Kremlinul nu a renunțat la 'pista ucraineană'.
Deși această versiune este atât de insuportabilă încât nici măcar în anturajul lui Putin nu cred în ea, se încadrează perfect în imaginea de ansamblu a propagandei rusești menite să demonizeze Ucraina.
Ancheta în sine și declarațiile oficiale ale autorităților au fost adaptate acestei versiuni, iar propagandiștii ruși au fost instruiți să o difuzeze cât mai mult posibil în mass-media.
Conform logicii Kremlinului, dând vina pe Ucraina pentru acest atac terorist barbar, va putea să-i adune pe ruși pentru a facilita mobilizarea viitoare. De asemenea, este de remarcat faptul că Putin nu s-a adresat națiunii în ziua atacului, ci doar aproape 24 de ore mai târziu. Kremlinul a petrecut aproape o zi întreagă căutând vreo dovadă a implicării Ucrainei, dar nu a găsit niciuna.
A patra ciudățenie
Traseul teroriştilor. Presupușii autori ai atacului terorist nu și-au schimbat mașina la evadare, deși era deja căutată, făcându-le scăpare aproape imposibilă.
Bărbații înarmați, după ce au părăsit Moscova, se puteau ascunde cu ușurință într-o zonă forestieră din regiunea Moscovei, după care puteau schimba mașinile de mai multe ori. Cu toate acestea, nu au făcut acest lucru și au decis să treacă până la graniță cu o mașină, pe care oamenii legii o căutau.
Teroriștii au circulat prin regiunea Moscovei pe una dintre principalele autostrăzi cu o viteză de 50 km/h. Au fost opriți abia după 300 de kilometri. De ce le-au permis autoritățile să ajungă atât de departe?
Putin susține că teroriștii au pătruns inițial la granița cu Ucraina pentru că era o 'fereastră' deschisă pentru ei.
Ulterior, dictatorul belarus Lukașenko a făcut ca versiunea lui Putin să fie nulă, spunând că atacatorii 'nu au putut intra' în Belarus din cauza graniței întărite, așa că au mers spre Ucraina.
Adică nu au plănuit de la început să meargă în Ucraina, ceea ce este rezonabil: acolo totul este minat și nesigur, în timp ce în Belarus, având în vedere granița deschisă cu Rusia, este mai rapid și mai ușor să ajungi acolo.
Mai există o variantă că teroriștii s-au rătăcit, deși dacă ținem cont că atacul în sine a fost bine planificat, ar trebui planificat și planul de evadare.
A cincea ciudățenie
Reacția autorităților ruse la atacul terorist. Serviciile de securitate ruse au ratat pregătirea atacului terorist, nu au reușit să-l prevină sau nu au reușit să elimine teroriștii de la locul crimei. Nu se știe de unde au luat teroriștii armele și câte dintre ele erau de fapt. Autoritățile nu difuzează videoclipuri de supraveghere.
Urechea unuia dintre presupușii teroriști a fost tăiată și forțată să o mănânce, un alt suspect a fost torturat prin electrocutare cu fire la organele genitale. Scurgerea acestor filmări șocante a fost un spectacol și un efort concertat de a intimida nu atât teroriștii reali, cât și rușii anti-război din interiorul țării.
Atacurile incendiare asupra centrelor de recrutare militare, sabotarea căilor ferate și alte metode violente de nesupunere sunt considerate terorism de către autoritățile ruse. Publicarea filmărilor cu tortură a fost întâmpinată cu un val de comentarii pozitive pe internetul rusesc, sugerând că a fost și un element de mulțumire psihologică pentru rușii care au cerut pedepse brutale pentru teroriști. În plus, după atacul terorist, s-a discutat activ în Rusia abolirea moratoriului asupra pedepsei cu moartea, ceea ce poate însemna începutul unei noi runde de represiune.
Concluzie
În acest moment, atacul lasă mai multe întrebări decât răspunsuri. Un lucru se știe: Kremlinul nu a putut sau nu a vrut să-l împiedice, deși a avut toate șansele. Acum Putin vrea să folosească atacul terorist pentru a alimenta isteria anti-ucraineană și pentru a-și aduna susținătorii. Versiunea oficială a autorităților ruse nu inspiră nicio credibilitate”, arată analiza celor de la NEXTA.
Date actualizate despre atac
Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul fiind deja cel mai grav revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic pe teritoriul european, relatează France Presse, relatează Agerpres.
O listă a victimelor, vizibilă pe site-ul Ministerului Situaţiilor de Urgenţă, numără acum 143 de morţi.
Miercuri la amiază, 80 de persoane rănite, dintre care şase copii, erau încă internate, a declarat ministrul rus al sănătăţii Mihail Muraşko, citat de agenţia de presă TASS, preluată de AFP.
O sursă medicală anonimă a mai declarat pentru TASS miercuri dimineaţă că 205 persoane au primit îngrijiri în ambulatoriu care nu necesită spitalizare.
Vicepremierul rus Tatiana Golikova a declarat marţi presei că multe persoane aflate în stare de şoc nu au apelat imediat la medici după atac, de unde şi solicitările în creştere bruscă pentru un astfel de tratament.
Vineri, indivizi înarmaţi au deschis focul într-o sală de concerte de lângă Moscova, Crocus City Hall, înainte de a-i da foc. Patru presupuşi atacatori au fost de atunci arestaţi, împreună cu mai mulţi suspecţi acuzaţi că i-au ajutat.
Acesta este cel mai mortal atentat în Rusia din ultimii douăzeci de ani.
El a fost rapid revendicat de gruparea Stat Islamic, dar autorităţile ruse persistă să stabilească o legătură cu Ucraina şi aliaţii ei occidentali, fără a prezenta dovezi. Kievul a respins categoric aceste acuzaţii, notează AFP.
Rusia este o ţintă de lungă durată a SI, care este activ în Caucazul rus şi împotriva căruia ea luptă în Siria.
Luni, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată, la trei zile după evenimente şi revendicarea SI, că presupuşii atacatori sunt "islamişti radicali", continuând în acelaşi timp să arate cu degetul spre Ucraina.
El a afirmat în special că presupuşii atacatori intenţionau să fugă "în Ucraina". Graniţa dintre aceste două ţări, care se înfruntă militar de doi ani, este totuşi foarte greu de trecut.
Aproximativ 95 de persoane sunt încă date dispărute după atacul de săptămâna trecută din apropierea Moscovei, când bărbaţi înarmaţi au descărcat armele automate în participanţii la concert şi au incendiat locaţia, a informat miercuri o ediţie de ştiri online rusă, citată de Reuters.
Bilanţul oficial al atacului asupra Crocus City Hall este acum de peste 140 de morţi şi 182 de răniţi. Însă serviciul de ştiri Baza, care are contacte bune în securitatea şi forţele de ordine ruse, a declarat că alte 95 de persoane au apărut în listele întocmite de serviciile de urgenţă pe baza apelurilor unor persoane despre rude dispărute. "Aceste liste includ persoane cu care rudele nu au putut lua legătura de la atacul terorist, dar care nu sunt pe listele răniţilor şi morţilor", potrivit Baza, care adaugă că "unele dintre aceste persoane au murit, dar nu au fost încă identificate".
