Mai puţin de două săptămâni au mai rămas până la referendumul turc din 16 aprilie privind modificarea Constituţiei, iar cele mai recente sondaje indică o cursă extrem de strânsă între oponenţii şi susţinătorii unui sistem prezidenţial, relatează marţi DPA, potrivit agerpres.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan duce o campanie dură. Un sistem prezidenţial ar reprezenta încununarea carierei sale politice şi nu precupeţeşte niciun efort pentru intra în conexiune cu alegătorii. Recent, a fost prezent la un eveniment la o fundaţie pentru tineretul turc la ora 13:00, apoi a luat parte la două inaugurări în locaţii diferite, la ora 15:30 şi la ora 17:00.
S-A AFLAT unde şi cum au fost stabilite primele contacte între Putin şi Trump
Indiferent ce este de inaugurat - o nouă aripă la o clădire a municipalităţii sau alt proiect -, evenimentul în sine este de importanţă secundară. Miezul problemei îl constituie ambiţiile sale de a introduce un sistem prezidenţial, pentru care pledează în discursuri vitriolante la adresa Europei, încărcate inclusiv cu acuzaţii de nazism.
După cele trei apariţii publice din ziua respectivă, Erdogan a participat de la ora 7:30 seara la un show televizat de o oră de jumătate de întrebări şi răspunsuri, unde s-a bucurat, e drept, de interlocutori foarte binevoitori. De fapt, privind emisiunile televiziunii turce se poate observa cât de inegală este campania pentru referendum: prin ordonanţa de urgenţă 687, guvernul a dat mână liberă Comisiei electorale să sancţioneze posturile private bănuite de discriminare împotriva partidelor politice, decizie care a dat rezultate bune pentru formaţiunea lui Erdogan, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).
Un studiu realizat de Partidul Democratic Popular (HDP, pro-kurd), unul din principalii oponenţi ai sistemului prezidenţial, a analizat emisiunile canalului de stat TET Haber între 1 şi 21 martie. Rezultatul: un total de 1390 de minute de emisie au fost despre preşedinţie, 2723 de minute despre AKP şi doar 216 minute despre cea mai mare formaţiune de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP). În fine, Partidul Mişcării naţionaliste (MHP), obligat de liderul său Devlet Bahceli să adopte o linie pro-Erdogan, a beneficiat de 48 de minute de atenţie la televiziunea publică în intervalul analizat.
Ruşii ŞTIAU că s-ar pregăti un atac terorist la Sankt-Petersburg
În ce priveşte HDP, posibilităţile sale de a face campanie înaintea referendumului constituţional au fost obstrucţionate de arestarea preşedintelui său, precum şi a mai multor deputaţi şi membri, rezultatul fiind zero minute de emisie la televiziunea publică.
O profesoară implicată în campania HDP pentru "nu" la referendum din 16 aprilie s-a plâns că poliţia în civil fotografiază militanţi la punctele de informare ale formaţiunii de opoziţie şi a subliniat că se teme că dacă rezultatul va fi "da" persecuţiile se vor amplifica. În aceeaşi seară, un tânăr care lucra la acelaşi punct de informare cu profesoara a fost dat afară din apartamentul în care locuia. Deşi nu este clar dacă aceasta a avut legătură cu angajamentele sale politice, tânărul mărturiseşte că, "pentru prima dată", a ajuns să se teamă.
Similar, CHP acuză că taberei lui "nu" i se pun piedici. Un membru al formaţiunii a fost rănit după ce un autobuz de campanie a fost atacat cu focuri de armă la Istanbul. Deputatul CHP Sezgin Tanrikulu consideră că toate acestea sunt rezultatul atmosferei polarizate alimentate de Erodgan. "Ne aflăm sub o presiune uriaşă", a spus deputatul de opoziţie.
Guvernul de la Ankara nu a afirmat direct că oricine votează pentru "nu" este terorist, dar a insistat că toţi "teroriştii" vor vota "nu". Iar simpla suspiciune de colaborare cu teroriştii poate fi periculoasă în condiţiile stării de urgenţă declarate după lovitura de stat eşuată din vara trecută: suspecţii pot fi reţinuţi de poliţie timp de până la 14 zile.
O nouă ameninţare cu bombă în Sankt-Petersburg. Aceeaşi staţie de metrou a fost ÎNCHISĂ
Emma Sinclari Webb, de la organizaţia Human Rights Watch, a precizat că starea de urgenţă a impus limitări campaniei pentru referendum. De pildă, în baza regimului stării de urgenţă, guvernul i-a înlocuit pur şi simplu pe primarii din 82 de municipalităţi majoritar kurde cu administratori de stat. În plus, libertatea de întrunire a fost restricţionată şi peste 1400 de oficiali ai HDP au fost arestaţi, între care Selahattin Demirtaş, unul din cei mai aprigi critici ai lui Erdogan.
Aceasta, după ce guvernul de la Ankara le-a promis oponenţilor reformei prezidenţiale o campanie corectă. "Este la fel de legitim să spui 'da' cum este legitim să spui 'nu'", a declarat la sfârşitul lui ianuarie vicepremierul Numan Kurtulmuş. "Garantăm că toată lumea poate face campanie în condiţii egale şi libere".
Potrivit unui expert electoral turc care a dorit să i se păstreze anonimatul, această promisiune a fost încălcată. Susţinătorii lui "da" abuzează de resursele publice, inclusiv de avioane, pentru a face campanie şi dispun de sume importante de bani, în timp ce oponenţii sunt lăsaţi aproape pe cont propriu. "Totul legat de această campanie este incorect", a declarat expertul citat.
Comentează