Comunitatea turcă din Bulgaria, care reprezintă aproape 10% din populaţia bulgară - un record în cadrul Uniunii Europene -, este divizată în perspectiva referendumului din 16 aprilie din Turcia vecină, existând temeri în legătură cu izbucnirea de tensiuni între cele două ţări, pe fondul unor accese de naţionalism, scrie luni într-un comentariu AFP, preluat de agerpres.
''Numai să nu închidă frontiera! Pentru că este un du-te-vino tot timpul între casa noastră din Bulgaria şi cea din Turcia'', declara un bulgaro-turc în vârstă de 59 de ani din Djebel, în sudul Bulgariei, loc emblematic pentru turcii din această ţară.
Australia primeşte migranţi, dar nu îi mai vrea în marile oraşe
Turcii din Bulgaria formează o comunitate de circa 700.000 de persoane, stabilită în ţară din epoca dominaţiei otomane în Balcani. Majoritatea celor cu dublă cetăţenie intenţionează să participe la scrutinul din 16 aprilie. Dar, dincolo de miza scrutinului - o întărire a prerogativelor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan -, este potenţialul său impact asupra vieţii lor cotidiene, care îi preocupă pe locuitori.
Înainte de alegerile din 26 martie din Bulgaria, naţionaliştii bulgari au blocat efectiv frontiera cu Turcia pentru a-i împiedica pe cei cu dublă cetăţenie care trăiesc în Turcia să vină să voteze, reproşându-i lui Erdogan că vrea să influenţeze alegerile.
Or, naţionaliştii, regrupaţi în coaliţia Patrioţii Uniţi, s-au clasat pe locul al treilea la alegeri şi poartă acum discuţii cu câştigătorul alegerilor, fostul premier Boiko Borisov, pentru a forma o coaliţie, ceea ce face să existe temeri în legătură cu o supralicitare între Sofia şi Ankara.
IT-istul rus, bănuit că l-a ajutat pe Trump să câştige alegerile, a fost ARESTAT în Spania
''Oamenii se tem, au suferit atât de mult din cauza valurilor de asimilare şi a expulzărilor'' pe parcursul sec. al XX-lea, explica primarul din Djebel, Bahri Recep Omer.
Rănile sunt îndeosebi de dureroase în Djebel, o localitate cu circa 3.500 de locuitori, care, de la poalele Munţilor Rodopi, a simbolizat rezistenţa turcă faţă de politica de asimilare forţată la majoritatea slavă întreprinsă de către regimul comunist în anii 1980.
Începând din 1989, relaţiile s-au normalizat. Între cele două ţări au fost introduse curse regulate de autobuze, turismul este înfloritor şi multe familii de turci îşi duc existenţa de o parte şi de cealaltă a frontierei.
Dar, în contextul ascensiunii naţionaliştilor, ''cum să excluzi posibilitatea că o astfel de politică se va repeta?'', se întreabă Bahri Recep Omer, evocând ''semne neliniştitoare'' care îi ameninţă pe turcii din Bulgaria.
Chinezii sunt încurajaţi să vâneze spioni străini. Recompense uriaşe pentru denunţători
În cadrul comunităţii, a cărei unitate, cunoscută ca fiind de notorietate, este pentru prima dată zdruncinată, unii nu ezită totuşi să-l acuze în mod deschis pe Erdogan că ar contribui la degradarea relaţiilor dintre cele două ţări.
Este cazul lui Ahmed Dogan, liderul istoric al partidului minorităţii etnicilor turci din Bulgaria, MDL, care i-a reproşat lui Erdogan că duce o politică ''ameninţătoare pentru vecinii săi'', calificând referendumul din 16 aprilie drept ''o ameninţare pentru democraţie'' vizând restabilirea ''sultanatului'' otoman.
Aceste atacuri neobişnuite intervin după ce Ankara a mediat crearea unui nou partid turc în Bulgaria, Dost, demers considerat de Sofia drept o tentativă de ingerinţă în viaţa politică naţională.
Dost, la care a aderat Bahri Recep Omer, nu a obţinut decât 2,9% din voturi la alegerile legislative, adică sub pragul necesar de 4% pentru intrarea în parlament. El a obţinut însă 22% din voturi în regiunea Kardjali, unde se află localitatea Djebel, iar MDL, care până atunci era lider în zonă, a trebuit să se mulţumească cu 43%.
SUA, descindere de forță în Peninsula Coreeană. Ce urmărește Donald Trump
''Ceea ce căutăm noi este să avem relaţii normale cu Turcia, o putere economică ce poate investi în regiunile noastre defavorizate'', a dat asigurări primarul, deoarece, în prezent, supravieţuirea economică depinde în principal de miile de emigranţi în Germania, în Anglia sau în Spania, ale căror case renovate contrastează cu vecinătatea sărăcăcioasă.
În opinia Evgheniei Ivanovna, responsabil din cadrul Dost, creşterea popularităţii Turciei se explică prin faptul că ''musulmanii neliniştiţi din cauza ascensiunii naţionalismului'' bulgar ''contează'' în fine pe ajutorul Ankarei.
''Ar fi exagerat să se spună că turcii din Bulgaria îl iubesc pe Erdogan'', a declarat totuşi Sinasi Suleyman, primarul din Kirkovo, o comună din apropiere de Djebel. ''Nu trebuie să se confunde atitudinea faţă de Erdogan cu cea faţă de Turcia, cu care avem legături biologice'', a mai spus primarul, ales din partea MDL, precizând că are ''o soră şi 27 de veri în Turcia''.
Comentează