DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Turul 1: Contrastele unei Românii pro-europene

Românii și-au reafirmat atașamentul pro-european, optând categoric în turul 1 pentru garantul orientării către Occident a țării în anii derapajelor pesediste. Adus la un minim istoric, PSD dovedește, însă, reziliența necesară menținerii ca pol politic, favorizat fiind de contraperformanța lui Dan Barna.

Klaus Iohannis a obținut cu 700.000 de voturi peste scorul – deja istoric – al PNL la europarlamentare. Președintele se clasează pe primul loc în 29 de județe și în București. Cei mai mulți (39%) din votanții săi sunt din categoria 45-64 de ani, urmați de tinerii de 35-44 de ani (20%), conform unui sondaj.

Viorica Dancilă a reușit să conserve rezultatul PSD din mai, ceea ce reprezintă o performanță în contextul concentrării criticilor asupra sa după ieșirea lui Dragnea din scenă și al pierderii guvernării. În situație de avarie, PSD își securizează locul la vârful politicii românești, demonstrând că dispune de un rezervor electoral de 2 milioane de voturi, care poate reprezenta baza revirimentului.

Exponenta PSD se află, însă, mult sub scorurile anterioare ale prezidențiabililor PSD în turul 1: Năstase în 2004 - 4,2 milioane de voturi, Geoana în 2009 – 3 milioane, Ponta în 2014 – 3,8 milioane. E elocvent faptul că, în Moldova, fief pesedist de trei decenii, Dăncilă a câștigat doar în unul din cele zece județe, în Botoșani. La nivel național, ea a fost preferată de categoria de vârstă peste 65 de ani (43% din alegătorii ei).

Dan Barna a pierdut 800.000 din votanții USR-Plus de la europarlamentare. Cel mai probabil, aceștia s-au reorientat spre Iohannis, din cauza campaniei neconvingătoare și a controverselor slab gestionate de liderul USR. Dan Barna a promis că va fi un președinte full time, dar a fost doar un candidat part time.

Nu i-a folosit mobilizarea fără precedent a mediului urban (1,4 milioane voturi mai mult decât în zona rurală) și a diasporei  (o prezență aproape dublă față de momentul de vârf din turul 2 în 2014). În rândul românilor care au votat în străinatate, Iohannis a obținut de două ori mai multe voturi decât Barna și l-a întrecut cu 7% în București, unde USR-Plus câștigase detașat în 26 mai.

Mircea Diaconu se apropie de suma voturilor ProRomânia și ALDE de la alegerile europarlamentare, iar Theodor Paleologu de nivelul PMP. Partidele care i-au susținut nu reușesc să depășească zona gri a pragului electoral. Rezultatele turului 1 arată că eventuala absență din cursă a celor doi nu ar fi schimbat ierarhia.

Două ultime remarci. La 30 de ani de la căderea comunismului, s-a înregistrat cea mai mică prezență a românilor la alegerile pentru Președinte – care reprezintă, prin tradiție, scrutinul cu cea mai mare rată de interes. Unul din doi români nu s-a prezentat la urne. Iar principalii absenți au fost tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani. Sunt motive de îngrijorare pentru viitorul unei democrații încă fragile.

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.