DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Un an cu Klaus Iohannis - Care au fost momentele cheie

iohannis

Cererile justiţiei de ridicare a imunităţii parlamentarilor, pensiile speciale, Codul fiscal, demisia premierului Victor Ponta au fost teme abordate de preşedintele Klaus Iohannis în relaţia cu reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului în primul său an de mandat. Şeful statului a avut şi consultări instituţionale cu prim-ministrul, membri ai Guvernului cât şi cu partidele.


Preşedintele şi Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codul fiscal sau votul prin corespondenţă. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituţională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului.

Vezi și : iohannis_976834.html" target="_blank">Ambasadorul SUA: Îl susținem în totalitate pe președintele Iohannis

2015 a fost şi debutul unui "alt mod de a face politică", aşa cum declară şeful statului, a fost anul în care Înalta Curte a decis că Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate, şi un an al premierelor - pentru prima dată în istoria consultărilor pentru desemnarea unui premier, şeful statului a dorit să afle şi opinia societăţii civile. 

În plan personal, Iohannis şi-a lansat cartea "Primul pas", o continuare a volumului "Pas cu pas", la Târgul Internaţional de Carte Bookfest. 

* Începutul mandatului şi decizia legată de incompatibilitate


Preşedintele Klaus Iohannis şi-a preluat mandatul la 21 decembrie 2014, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale în faţa fostului premier şi preşedinte al PSD Victor Ponta. 

Iohannis nu primise încă o pronunţare din partea Înaltei Curţi în dosarul în care era acuzat de incompatibilitate, în legătură cu perioada când a fost primar. În aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a considerat că Iohannis este incompatibil pentru că deţinea simultan funcţia de primar al Sibiului şi reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Apă Canal SA şi SC Pieţe SA. În ianuarie însă, Instanţa supremă a respins recursul ANI şi a decis că Iohannis nu s-a aflat în stare de incompatibilitate. 

* Consultări cu partidele, dar şi cu mediul de afaceri, confederaţiile sindicale şi, în premieră, cu societatea civilă

În decembrie anul trecut, în discursul de învestitură în Parlament, şeful statului declara că doreşte o schimbare profundă a ţării, astfel încât România să iasă din zona senzaţionalului şi a spectacolului. 

"Cu toţii ne dorim o transformare profundă a societăţii în care trăim, a României, în ansamblul său. Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Ele vor trebui însoţite de o schimbare de mentalităţi, practici şi mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaţionalului, devenit cotidian, o Românie în care nu e timp de spectacol pentru că puterea şi opoziţia lucrează. Şi preşedintele, şi Guvernul, şi Parlamentul lucrează", afirma Iohannis. 

Atunci a anunţat că va chema la consultări partidele politice pe teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice româneşti - educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. 

Pe 12 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a avut primele consultări cu partidele parlamentare, în urma cărora a obţinut consensul pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă 2% din PIB în anul 2017. 

La sfârşitul lunii ianuarie, şeful statului a avut consultări cu partidele şi formaţiunile parlamentare despre priorităţile legislative, respectiv pachetul de legi electorale, precum şi simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor. El a propus un calendar în ceea ce priveşte pachetul de legi electorale, arătând că a convenit ca până la finele noii sesiuni parlamentare să existe o soluţie legislativă în acest caz. 

În aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislaţiei electorale şi procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor justiţiei. După consultări, şeful statului a anunţat că există un acord pe legislaţia privind alegerile locale, finanţarea partidelor, alegerile parlamentare şi pe votul din diaspora. 

În mai, preşedintele Iohannis a promulgat pachetul de legi privind finanţarea activităţii partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor politice şi cea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, deşi a afirmat că acestea nu sunt perfecte, însă a admis că reprezintă un câştig. 

Legea votului prin corespondenţă, care vizează însă doar alegerile parlamentare, a fost adoptată abia în octombrie şi a fost promulgată în noiembrie de şeful statului, după ce CCR a respins sesizarea ALDE şi UDMR pe acest proiect de lege. 

În mai, preşedintele a discutat cu partidele şi formaţiunile parlamentare despre cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuţii, o iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. 

În iunie, consultările au vizat Strategia Naţională de Apărare a Ţării, care a fost prezentată în Parlament. 

La aceste consultări, reprezentanţii Puterii şi cei ai Opoziţiei au intrat separat, după ce liberalii au anunţat la acea dată că nu mai recunosc legitimitatea premierului Victor Ponta, în contextul solicitării DNA în cazul său. 

După demisia premierului Ponta, pe fondul protestelor din stradă în urma tragediei de la Colectiv, şeful statului a avut două runde de consultări cu formaţiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, iar, în premieră, la Cotroceni au fost invitaţi şi reprezentanţii societăţii civile. 

Preşedintele Iohannis a avut consultări şi cu liderii confederaţiilor sindicale, cu reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru a evalua priorităţile în acest domeniu, dar şi cu parlamentarii care reprezintă circumscripţia electorală Diaspora şi cu deputaţii minorităţilor naţionale. 

* Pensiile speciale pentru parlamentari şi Codul fiscal


Parlamentul a adoptat în prima sesiune ordinară a acestui an legea privind pensiile speciale pentru parlamentari. Şeful statului a cerut reexaminarea proiectului. El motiva că reexaminarea este necesară în contextul caracterului excesiv şi arbitrar al noii indemnizaţii de care ar urma să beneficieze deputaţii şi senatorii, dar şi pentru că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârşit fapte de corupţie potrivit vechiului Cod penal, precum şi celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate. În decembrie, Parlamentul a aprobat cererea de reexaminare a preşedintelui pe proiectul legii privind pensiile parlamentarilor, adoptând propunerea legislativă cu amendamente. Proiectul, care este o modificare la Statutul deputaţilor şi senatorilor, prevede că parlamentarii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. 

Şi în privinţa Codului fiscal şeful statului a cerut reexaminarea. "Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori, şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară", arăta şeful statului în cererea de reexaminare. El susţinea că punerea în aplicare a noului Cod fiscal "ar genera implicaţii majore la nivelul construcţiei bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menţinere a consolidării fiscale". Reexaminarea asupra Codului fiscal a fost adoptată de Parlament în cea de-a doua sesiune parlamentară. 

Între cererile de reexaminare cerute de şeful statului s-a mai numărat şi cea referitoare la darea în plată. 

* Relaţia cu fostul premier Ponta, de la instituţională la cereri de demisie

În mandatul fostului preşedinte Traian Băsescu, relaţia cu premierul a funcţionat în baza unui pact de coabitare, în schimb Klaus Iohannis a demarat încă din cea de-a treia zi a mandatului său consultări instituţionale cu premierul de la acea dată - Victor Ponta. Astfel, şeful statului a avut mai multe întâlniri cu acesta, care au vizat între altele numirea de noi miniştri, noi ambasadori ai României în diferite ţări, procesul aderării ţării la zona euro, legislaţia. 

De asemenea, el a avut întâlniri instituţionale şi cu miniştrii pe domeniile de care este responsabil şeful statului. 

După ce DNA a anunţat că Victor Ponta este învinuit de fapte penale, preşedintele Iohannis i-a cerut acestuia demisia: "După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca prim-ministrul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia premierului Victor Ponta". 

Şi după ce Ponta a renunţat la conducerea PSD, şeful statului şi-a menţinut opinia, arătând însă că va colabora cu acesta tot instituţional. 

Când Parlamentul a respins cererile justiţiei în cazul Ponta, şeful şeful statului a acuzat legislativul că este un "scut", punctând că imaginea României este afectată. 

Premierul Ponta a ales în mai multe rânduri să nu-l informeze pe preşedintele Iohannis cu privire la vizitele sale externe, fapt taxat la nivel declarativ de şeful statului. Astfel, în iunie preşedintele declara că a aflat despre vizita la Baku a premierului Victor Ponta după ce acesta plecase spre capitala Azerbaidjanului.

"Nici Baku, nici La mulţi ani!, nici Turcia. Nu m-a sunat", a susţinut preşedintele. 

Despre deplasarea la Sofia a fostului premier Ponta, unde a vorbit despre imigranţi, preşedintele a arătat că acesta nu a avut mandat. 

Şeful statului l-a sfătuit şi pe fostul vicepremier Gabriel Oprea să demisioneze, după ce un poliţist din coloana oficială care îl însoţea a murit. 

În urma protestelor de stradă împotriva autorităţilor izbucnite după incendiul de la Colectiv, Ponta şi-a depus mandatul. 

Deşi pe parcursul primului an de mandat a arătat că îşi doreşte ca PNL să ajungă la guvernare, şeful statului şi-a schimbat radical viziunea şi a anunţat după demisia lui Victor Ponta că îl propune prim-ministru pe Dacian Cioloş, care să conducă un guvern tehnocrat. El a respins astfel propunerea avansată de PSD - Liviu Voinea. Şeful statului a mers şi în rândul manifestanţilor care protestau împotriva autorităţilor în contextul tragediei de la Colectiv. 

În timpul mandatului lui Ponta la conducerea Guvernului, şeful statului a respins nominalizarea lui Mihai Fifor la Transporturi, după demisia lui Ioan Rus. Şeful statului i-a cerut fostului premier nominalizarea unei alte persoane care să întrunească "condiţiile necesare". 

* Mesaje adresate în Parlament şi criticile la adresa Legislativului

Şeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câştigarea alegerilor prezidenţiale. Primul mesaj a fost cu ocazia preluării mandatului, după care au urmat alocuţiunea din luna februarie, când a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile, prezentarea Strategiei Naţionale pe Apărare, discursul de la începutul sesiunii parlamentare de toamnă despre criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali şi cel la un an de mandat. 

Pe 16 decembrie, la un an de mandat, el a anunţat că marea miză a anului viitor este refacerea încrederii în politică. 

De-a lungul anului, preşedintele Iohannis a criticat de mai multe ori Parlamentul pentru respingerea cererilor justiţiei de ridicare a imunităţii unor parlamentari, susţinând că perseverează în a obstrucţiona procesele. 

"Numai un Parlament capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei poate recăpăta încrederea cetăţenilor", afirma şeful statului, în martie, în contextul respingerii de către Senat a cererii privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova. 

El a sesizat chiar un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. CCR a admis sesizarea şefului CSM şi a constatat că există conflict de natură constituţională între autorităţi, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova. 

La 100 de zile de mandat, preşedintele Klaus Iohannis declara că rămâne cea mai mare nemulţumire a sa modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei şi faptul că procedurile mai transparente şi mai simple care privesc încuviinţarea cererilor nu au fost onorate. 

* O nouă structură pentru Administraţia Prezidenţială şi probleme cu consilierii

În februarie a fost publicată noua structură organizatorică a Administraţiei Prezidenţiale, formată din 15 departamente, o noutate faţă de structura veche fiind Departamentul pentru Problemele Diasporei, un departament nou înfiinţat în mandatul lui Klaus Iohannis. Vechea structură organizatorică a Administraţiei Prezidenţiale cuprindea 16 departamente. Tot atunci au fost publicate şi domeniile de care sunt responsabili consilierii prezidenţiali. 

În cea de-a doua zi a mandatului prezidenţial, şeful statului şi-a numit cinci consilieri prezidenţiali: Dan Mihalache (PNL), Andrei Muraru, Cosmin Marinescu, Tatiana Niculescu Bran şi George Scutaru (fost deputat PNL). Tot în ianuarie, acestora li s-au alăturat Sergiu Nistor, fostul comisar european Leonard Orban, Elena-Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină şi Laurenţiu Ştefan. 

În martie, consilierul prezidenţial George Scutaru a demisionat din funcţie. Şeful statului declara că acesta a demisionat din motive personale. În aprilie, DNA a anunţat că George Scutaru, fost consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, este anchetat de DNA sub control judiciar, fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi spălare de bani. În locul lui Scutaru, consilier pe probleme de securitate naţională a fost numit Ion Oprişor, care a deţinut funcţia de secretar al CSAT. 

Şeful statului a rămas şi fără purtător de cuvânt, după ce Tatiana-Niculescu Bran s-a retras din funcţie, pe motiv că nu a reuşit să gestioneze aşa cum şi-a dorit relaţia cu presa. În prezent, consilierul de stat Daniela Bârsan coordonează activitatea Biroului de presă al Administraţiei Prezidenţiale, fără a fi purtător de cuvânt. 

Timp de câteva luni, Iohannis l-a avut consilier personal pe Mihai-Răzvan Ungureanu, însă ulterior l-a numit şef la SIE. De asemenea, în acest an, liberalul Eduard Hellvig a fost numit de şeful statului director al SRI. 

Preşedintele Iohannis a rămas şi fără consilier prezidenţial pe probleme de politică externă, după ce Lazăr Comănescu a devenit ministru de Externe. Interimar, departamentul de politică externă este condus de Leonard Orban. 

În prezent, şeful statului are nouă consilieri prezidenţiali şi 13 consilieri de stat, dintre care doi care au făcut parte şi din echipa preşedintelui Traian Băsescu. 

* Politica externă


Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat 14 vizite externe oficiale de la preluarea mandatului, care au vizat între altele aderarea României la Schengen, subiecte legate de NATO sau sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. 

Prima vizită externă oficială a fost efectuată la Bruxelles, în ianuarie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dar şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

Au urmat vizitele în Republica Moldova, Germania, unde cea mai importantă întrevedere a fost cea cu cancelarul german Angela Merkel, Ucraina, Polonia - unde s-a stabilit organizarea la Bucureşti a reuniunii şefilor de stat din regiune pentru pregătirea summitului NATO care va avea loc la Varşovia în 2016 - şi Italia. 

Şeful statului a fost primit la Vatican de Papa Francisc. Cu ocazia vizitei la Sfântul Scaun, în mai, şeful statului a mers şi la Milano pentru a vizita Expoziţia Internaţională. 

Preşedintele Iohannis a efectuat vizite oficiale şi în Franţa, Croaţia, Spania, Serbia, Austria şi în Statele Unite ale Americii. În SUA, şeful statului a participat la reuniunea ONU şi a fost primit la Casa Albă de vicepreşedintele american Joe Biden. Cu preşedintele american, Barack Obama, s-a întâlnit cu ocazia dineului oferit de acesta pentru participanţii la ONU. Şeful statului a anunţat că l-a invitat în România pe preşedintele american. 

Ultima vizită externă oficială efectuată de preşedintele Iohannis în acest an a avut loc în Slovacia. 

Şeful statului a mers şi la consiliile europene, însă la cel din decembrie l-a mandatat pe premierul Dacian Cioloş să participe. Preşedintele Iohannis a mai participat, în ianuarie, la Paris, la "Marşul Solidarităţii", eveniment organizat după atacurile teroriste din capitala Franţei, care au avut loc la începutul acestui an, cât şi la reuniuni care s-au desfăşurat în Europa. 

* Premiere în mandatul preşedintelui Iohannis

Primul an de mandat al preşedintelui Klaus Iohannis a fost marcat şi de câteva premiere. Printre acestea se numără participarea sa la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute în România, consultarea societăţii civile în cazul desemnării premierului, participarea la un eveniment oficial la Castelul Peleş, renunţarea la recepţia tradiţională cu ocazia Zilei Naţionale. 

Pe parcursul primului an de mandat, şeful statului a participat la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute din ţara noastră. Printre acestea se numără slujba de liturghie de la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu şi slujba de la Patriarhia Română. 

În martie, preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, au participat la dineul oficial cu ocazia zilei de naştere a principesei Margareta, fiind primul preşedinte în funcţie din istoria României care participă la un eveniment oficial la Castelul Peleş alături de familia regală. 

Şeful statului nu a mai organizat cu ocazia Zilei Naţionale a României recepţia tradiţională la Palatul Cotroceni în contextul tragediei de la Colectiv şi al atentatelor de la Paris. 

Şeful statului îşi va încheia anul cu o vacanţă în Florida. Anul acesta, el şi-a petrecut vacanţele şi la Sibiu, Neptun, dar şi în Portugalia. 

Luni, în ziua în care împlineşte un an de mandat, preşedintele va oferi celor care au acordat asistenţă medicală victimelor de la Colectiv un concert susţinut la Palatul Cotroceni de Corul Madrigal. AGERPRES

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.