Premium
Deputatul neafiliat Alexandru Kocsis a afirmat, luni, că extinderea dreptului de vot la tinerii de 16 - 18 ani la alegerile locale şi europarlamentare s-ar putea face printr-un proiect de lege adoptat de Parlament, fără a fi nevoie de modificarea Constituţiei, relatează Agerpres.
Kocsis a depus deja la Parlament un proiect de lege în acest sens, pe care l-a iniţiat împreună cu un grup de studenţi.
"Când se vorbeşte despre o asemenea iniţiativă legislativă foarte mulţi oameni spun că este necesară o modificare a Constituţiei. (...) Totul ţine de felul în care se interpretează articolul din Constituţie cu privire la dreptul de vot. (...) Formularea articolului din Constituţie care se referă la dreptul de vot este 'cetăţenii au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani'. În alegerile locale şi europarlamentare pot să voteze şi persoane care nu sunt cetăţeni ai României, pot să fie doar rezidenţi. (...) Având în vedere că în aceste alegeri nu votează doar cetăţenii, noi considerăm că acel articol se referă doar la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, în sensul exercitării suveranităţii poporului şi suveranitatea poporului se exercită în acest tip de alegeri. Deci, pentru alegerile locale şi europarlamentare rămâne la latitudinea legiuitorului, a Parlamentului, să stabilească cine are drept de vot şi cine nu are drept de vot. (...) Parlamentul poate să extindă dreptul de vot prevăzut de Constituţie către alte categorii de vârstă", a explicat deputatul, la o dezbatere pe acest proiect de lege organizată la Palatul Parlamentului.
El a menţionat tinerii cu vârste între 16 şi 18 ani au toate obligaţiile pe care statul le cere de la cetăţenii săi - pot să muncească de la vârsta de 16 ani fără să aibă nevoie de acordul părinţilor, dacă muncesc plătesc toate contribuţiile fiscale, au răspundere penală pentru absolut toate infracţiunile."Dar, când vine vorba de accesarea drepturilor vedem că există o limitare şi există o discriminare între ei şi persoanele adulte", a susţinut Alexandru Kocsis.
"Partidele sunt entităţi pragmatice care îşi construiesc oferta politică în funcţie de sondaje, în funcţie de statistici, analizează care sunt categoriile de populaţie active politic, care sunt categoriile şi grupurile numeroase şi oferta politică va ţinti acele categorii, pentru că partidele îşi propun să câştige alegerile. Atât timp cât categoria tinerilor între 16 şi 18 ani nu are drept de vot nu va primi o ofertă politică de la candidaţii în alegerile locale specifică nevoilor lor de dezvoltare, (...) pentru că nu intră în acea statistică despre care vă vorbeam. Atunci când extinzi dreptul de vot şi către aceste categorii automat cei care vor candida în alegerile locale vor ţine cont şi vor veni cu o ofertă politică şi pentru acea categorie de vârstă", a declarat Kocsis.
Unul dintre studenţii care au lucrat la acest proiect, Vlad Măntoiu, a menţionat că a urmărit multe reportaje din ţările în care s-a redus vârsta de vot.
"Tinerii de 16 sau 17 ani spuneau că, înainte să primească dreptul de vot, într-adevăr, nu prea îi interesa politica, dar după ce l-au primit s-au simţit băgaţi în seamă de mediul politic şi au devenit interesaţi, au început să se documenteze, pentru că au primit un nou drept. Şi, chiar dacă din România din cei aproximativ 400.000 de tineri între 16 şi 18 ani, în momentul de faţă, poate nu atât de mulţi sunt interesaţi de politică, odată ce vor primi acest drept vor deveni automat interesaţi", a susţinut Măntoiu.
Reprezentanta Avocatului Poporului la dezbatere, Laura Chiţan, a transmis că proiectul de lege are o problemă cu prevederile constituţionale "care trebuie studiate mai bine".
"Noi nu ne opunem acestei iniţiative, dar considerăm că există o problemă vizavi de prevederile constituţionale care trebuie studiată mai bine. Argumentele prezentate mie mi s-a părut că sunt puţin forţate şi desprinse din practică, nu sunt foarte bine întemeiate juridic şi, în contextul ăsta, Avocatului Poporului, în momentul în care va fi în situaţia de a-şi exprima opinia scrisă o va prezenta în acest sens", a indicat Chiţan.
