Premium
Un tribunal civil din Hamburg (nordul Germaniei) a confirmat vineri interdicţia impusă unui umorist german de a reproduce în public cea mai mare parte dintr-un poem satiric considerat ofensator la adresa preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi aflat la originea unei crize diplomatice între Ankara şi Berlin, relatează DPA şi AFP, conform agerpres.
Citeşte şi: Rusia INVADEAZĂ Europa cu spioni deghizaţi în refugiaţi ceceni
Justiţia germană menţine astfel decizia luată în mai anul trecut de a cenzura parţial şi temporar poemul lui Jan Boehmermann difuzat în martie pe canalul ZDF.neo în care preşedintele turc este prezentat drept pedofil şi zoofil. Avocatul lui Erdogan, Michael Hubertus von Sprenger, susţine însă interzicerea totală a poemului în integralitatea sa şi a afirmat că va contesta orice altă soluţie.
Deocamdată, din cele 24 de versuri ale textului care a provocat mânia preşedintelui turc şi intervenţia cancelarului Angela Merkel mai rezistă şase.
"Deşi este evident pentru spectator că descrierea făcută vieţii sexuale a reclamantului este absurdă, acest lucru nu înseamnă că persoana în cauză trebuie să suporte injurii şi insulte", a explicat tribunalul german, apreciind că în acest caz drepturile persoanei primează asupra libertăţii artistice.
În octombrie anul trecut, justiţia germană a renunţat la urmărirea penală a umoristului, aşa cum solicita Erdogan, procurorii germani concluzionând că poemul nu este ofensator în mod intenţionat şi se încadrează în limitele satirei. Atunci, Turcia a formulat plângerea în baza unei prevederi din legislaţia germană ce sancţiona insultarea şefilor de stat străini, puţin folosită şi abrogată în ianuarie.
Citeşte şi: Ankara continuă presiunile. Readuce aminte şefului CIA să-l extrădeze pe Fethullah Gulen
Pe lângă faptul că a stârnit o dezbatere aprinsă cu privire la limitele libertăţii de exprimare, poemul lui Boehmermann a reprezentat una din numeroasele surse de tensiune dintre Berlin şi Ankara din 2016. Turcia a mai criticat, între altele, votul deputaţilor germani care a calificat drept genocid masacrarea armenilor de către Imperiul otoman de la începutul secolului XX şi a respins criticile Berlinului legate de reprimarea opoziţiei.
