DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Unele semnalele ale statiticii româneşti nu trebuie ignorate, ci ar trebui să ne îngrijoreze

Deşi România înregistrează una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Uniunea Europenă, totuşi schimbările bruşte între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului ar trebui să ne ingrijoreze. Aceste schimbări între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului nu au avut la bază o strategie economică implementată de guvern, ci mai degrabă conjuncturi favorabile, interne şi externe, precum şi unele decizii ale partidelor parlamentare, infuenţate de sondajele electorale. De exemplu, în anul 2012 contribuţia pozitivă la creşterea economică au avut-o comerţul şi consumul, iar industria şi exportul net au avut o contributie negativă.  În anul 2013, s-a produs o schimbare bruscă între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului. Industria şi exportul au avut o contribuţie însemnată la creşterea economică, concomitent cu o diminuare drastică a consumului şi a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul.

Aceste schimbări nu au avut la bază o strategie economică a guvernului, ci, mai degrabă, conjuncturi favorabile pe plan extern. Schimbări bruşte între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului s-au produs şi în perioada 2014-2015. De exemplu, creşterea economică din anul 2015 şi până în prezent se bazează în mod semnificativ pe cifra de afaceri din comerţ şi într-o proportie redusă pe activitatea din industrie. Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB-ului, ceea ce înseamnă ca ritmul de scădere a exportului a avut un efect negativ asupra industriei. În urma reducerii activităţii din industrie, au dispărut foarte multe locuri de muncă bine plătite. În anul 2015, numărul de locuri de muncă din industrie a scăzut cu 9,2% şi s-a majorat în servicii cu 6,3%. Această schimbare în structura locurilor de muncă a avut ca efect reducerea câştigurilor în buzunarele salariaţilor. De remarcat este faptul că stimularea consumului în aceasta perioadă s-a bazat pe creşterea importurilor şi nu pe producţia internă. De exemplu, în perioada ianuarie-mai 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,4% respectiv cu 8,8% comparativ cu perioada ianuarie-mai 2015. Faţă de luna mai 2015, exporturile din luna mai 2016 au crescut cu doar 4,1%, în vreme ce importurile au crescut cu 12,2%.
Devansarea exporturilor de către importuri ar trebui să ne îngrijoreze în mod real, deoarece deficitul de cont curent şi deficitul de balanţei comerciale se adâncesc tot mai mult, având ca efecte previzibile contractarea de noi împrumuturi de către România. Mai mult, prin stimularea consumului bazat în cea mai mare parte pe importuri se finanţează locurile de muncă din producţia din afara ţării, iar România riscă să devină o ţară de consum. Stimularea consumului în perioada de după 2015 şi până prezent a fost determinată în mod principal de stimuluii fiscali daţi economiei prin aprobarea măsurilor fiscale prin noul Cod Fiscal. Se observă că aceste măsuri nu au fost bine pregătite de Guvernul Victor Ponta având în vedere că guvernarea PSD a neglijat total stimularea producţiei interne. Aceste măsuri au fost luate de Guvernul Ponta cu gândul la alegerile din 2016 şi nu pe baza unei strategii economice pe termen mediu şi lung. Din păcate populaţia nu a simţit în buzunarele proprii efectele acestor măsuri, deoarece preţurile la principalele bunuri de consum au revenit la nivelul iniţial de dinaintea aplicării măsurilor de reduceri fiscale.
De asemenea, o atenţie deosebită ar trebui să o acordăm şi datelor furnizate de statistica românească în luna mai a acestui an, referitoare la evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. De exemplu, indicatorii specifici industriei şi comerţului cu amănuntul au înregistrat valori negative faţă de luna precedentă. Este posibil ca în perioada următoare săa se producă o reducere a ratei de creştere economică, ca urmare a reducerii cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul care, în momentul de faţă, este principalul motor de creştere economică. Motivul este simplu de anticipat şi anume prin reducerea activităţii din industrie care asigură locuri de muncă bine plătite populaţia să consume din ce în ce mai puţin.
Unii analişti susţin că în perioada următoare trebuie luate măsuri de temperare a consumului pentru a nu avea o creştere nesănătoasă, ca urmare a înregistrării unei diferenţe periculoase (GAP) între PIB-ul efectiv şi cel potenţial. Nu cred că reducerea consumului ar trebui să fie preocuparea guvernului, ci, mai degrabă, stimularea consumului din producţia naţională, într-o pondere mai mare decât consumul alimentat de importuri. Se impun, aşadar, măsuri pentru stimularea contribuţiei capitalului autohton, a muncii la nivel naţional, care să aibă efecte favorabile şi asupra productivităţii muncii, în vederea creşterii PIB-ului potenţial, a sporirii veniturilor salariale reale şi a creşterii sănătoase a standardului de viaţă.
Programul de ţară intitulat „Romania competitivă”, lansat de Guvernul Cioloş, trebuie să cuprindă şi un program de reindustrializare a ţării. Acesta ar reprezenta un pas important pentru schimbarea modelului de creştere economică în România. Se impune astfel abandonarea de urgenţă a modelului economic lăsat în urmă de Guvernul Ponta, care s-a bazat aproape exclusiv pe consum, pe stimularea importurilor şi pe tăierea investitiilor. Avem nevoie de un model economic şi de politici care să stimuleze producţia internă, să relanseze exporturile şi să sprijine investiţiile publice şi private. Aplicarea acestui model va asigura o creştere economică sustenabilă şi sănătoasă în România, iar romănii vor simţi în buzunarele proprii efectele acestei creşteri.

Deşi România înregistrează una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Uniunea Europenă, totuşi schimbările bruşte între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului ar trebui să ne ingrijoreze. Aceste schimbări între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului nu au avut la bază o strategie economică implementată de guvern, ci mai degrabă conjuncturi favorabile, interne şi externe, precum şi unele decizii ale partidelor parlamentare, infuenţate de sondajele electorale. De exemplu, în anul 2012 contribuţia pozitivă la creşterea economică au avut-o comerţul şi consumul, iar industria şi exportul net au avut o contributie negativă.  În anul 2013, s-a produs o schimbare bruscă între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului. Industria şi exportul au avut o contribuţie însemnată la creşterea economică, concomitent cu o diminuare drastică a consumului şi a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul. Aceste schimbări nu au avut la bază o strategie economică a guvernului, ci, mai degrabă, conjuncturi favorabile pe plan extern. Schimbări bruşte între sursele şi utilizatorii care contribuie la creşterea PIB-ului s-au produs şi în perioada 2014-2015. De exemplu, creşterea economică din anul 2015 şi până în prezent se bazează în mod semnificativ pe cifra de afaceri din comerţ şi într-o proportie redusă pe activitatea din industrie. Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB-ului, ceea ce înseamnă ca ritmul de scădere a exportului a avut un efect negativ asupra industriei. În urma reducerii activităţii din industrie, au dispărut foarte multe locuri de muncă bine plătite. În anul 2015, numărul de locuri de muncă din industrie a scăzut cu 9,2% şi s-a majorat în servicii cu 6,3%. Această schimbare în structura locurilor de muncă a avut ca efect reducerea câştigurilor în buzunarele salariaţilor. De remarcat este faptul că stimularea consumului în aceasta perioadă s-a bazat pe creşterea importurilor şi nu pe producţia internă. De exemplu, în perioada ianuarie-mai 2016, exporturile şi importurile au crescut cu 4,4% respectiv cu 8,8% comparativ cu perioada ianuarie-mai 2015. Faţă de luna mai 2015, exporturile din luna mai 2016 au crescut cu doar 4,1%, în vreme ce importurile au crescut cu 12,2%. Devansarea exporturilor de către importuri ar trebui să ne îngrijoreze în mod real, deoarece deficitul de cont curent şi deficitul de balanţei comerciale se adâncesc tot mai mult, având ca efecte previzibile contractarea de noi împrumuturi de către România. Mai mult, prin stimularea consumului bazat în cea mai mare parte pe importuri se finanţează locurile de muncă din producţia din afara ţării, iar România riscă să devină o ţară de consum. Stimularea consumului în perioada de după 2015 şi până prezent a fost determinată în mod principal de stimuluii fiscali daţi economiei prin aprobarea măsurilor fiscale prin noul Cod Fiscal. Se observă că aceste măsuri nu au fost bine pregătite de Guvernul Victor Ponta având în vedere că guvernarea PSD a neglijat total stimularea producţiei interne. Aceste măsuri au fost luate de Guvernul Ponta cu gândul la alegerile din 2016 şi nu pe baza unei strategii economice pe termen mediu şi lung. Din păcate populaţia nu a simţit în buzunarele proprii efectele acestor măsuri, deoarece preţurile la principalele bunuri de consum au revenit la nivelul iniţial de dinaintea aplicării măsurilor de reduceri fiscale. De asemenea, o atenţie deosebită ar trebui să o acordăm şi datelor furnizate de statistica românească în luna mai a acestui an, referitoare la evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. De exemplu, indicatorii specifici industriei şi comerţului cu amănuntul au înregistrat valori negative faţă de luna precedentă. Este posibil ca în perioada următoare săa se producă o reducere a ratei de creştere economică, ca urmare a reducerii cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul care, în momentul de faţă, este principalul motor de creştere economică. Motivul este simplu de anticipat şi anume prin reducerea activităţii din industrie care asigură locuri de muncă bine plătite populaţia să consume din ce în ce mai puţin.Unii analişti susţin că în perioada următoare trebuie luate măsuri de temperare a consumului pentru a nu avea o creştere nesănătoasă, ca urmare a înregistrării unei diferenţe periculoase (GAP) între PIB-ul efectiv şi cel potenţial. Nu cred că reducerea consumului ar trebui să fie preocuparea guvernului, ci, mai degrabă, stimularea consumului din producţia naţională, într-o pondere mai mare decât consumul alimentat de importuri. Se impun, aşadar, măsuri pentru stimularea contribuţiei capitalului autohton, a muncii la nivel naţional, care să aibă efecte favorabile şi asupra productivităţii muncii, în vederea creşterii PIB-ului potenţial, a sporirii veniturilor salariale reale şi a creşterii sănătoase a standardului de viaţă. Programul de ţară intitulat „Romania competitivă”, lansat de Guvernul Cioloş, trebuie să cuprindă şi un program de reindustrializare a ţării. Acesta ar reprezenta un pas important pentru schimbarea modelului de creştere economică în România. Se impune astfel abandonarea de urgenţă a modelului economic lăsat în urmă de Guvernul Ponta, care s-a bazat aproape exclusiv pe consum, pe stimularea importurilor şi pe tăierea investitiilor. Avem nevoie de un model economic şi de politici care să stimuleze producţia internă, să relanseze exporturile şi să sprijine investiţiile publice şi private. Aplicarea acestui model va asigura o creştere economică sustenabilă şi sănătoasă în România, iar romănii vor simţi în buzunarele proprii efectele acestei creşteri.

 

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.