Premium
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune adoptarea mecanismului de luare a deciziilor prin vot cu majoritate calificată în dosarele externe ale UE, deoarece evenimentele geopolitice necesită un răspuns mai rapid.
UE trebuie să poată răspunde mai rapid la evoluţiile geopolitice, iar pentru acest lucru ar trebui să pună capăt cerinţei unanimităţii în deciziile de politică externă, a declarat luni Ursula von der Leyen.
„În ceea ce priveşte afacerile externe, trebuie într-adevăr să trecem la votul cu majoritate calificată”, a spus von der Leyen în timpul unui interviu cu un grup restrâns de jurnalişti organizat de biroul său înainte de summitul Consiliului European programat la sfârşitul acestei săptămâni.
Există aşteptări ca, la acest summit, Ucraina şi Republica Moldova să primească oficial statutul de state candidate la UE, după avizul favorabil în acest sens dat de Comisia Europeană.
Însă, la fel ca în alte dosare importante pentru UE, mai ales în cele apărute pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Ungaria se opune, cerând ca cele două ţări să primească statutul de state candidate concomitent cu Bosnia-Herţegovina şi Georgia.
Condiţia pusă de premierul Viktor Orban, considerat calul troian al lui Putin în UE, este greu de îndeplinit având în vedere faptul că Georgia este considerată extrem de îndepărtată de perspectiva europeană, iar Bosnia-Herţegovina este măcinată de tensiuni interetnice alimentate de Serbia şi Rusia.
În trecut, UE s-a confruntat cu întârzieri chinuitoare - chiar jenante - în luarea deciziilor majore din cauza opoziţiei unei singure ţări membre. De multe ori, o astfel de poziţionare nici măcar nu era legată de dosar în sine, ci de folosirea unanimităţii ca pârghie pentru a forţa decizii favorabile pe alte subiecte.
„În ceea ce priveşte afacerile externe, sunt profund convinsă că (unanimitatea, n. red.) nu este sustenabilă, întrucât Uniunea Europeană nu este capabilă să ia o poziţie din cauza unui blocaj în dosare critice”, a insistat von der Leyen.
„Şi viteza cu care se întâmplă lucrurile... lumea vrea să audă vocea europeană”, a subliniat şefa Executivului UE.
Ea a mai precizat că sprijină aderarea unor state la UE, dacă acestea îşi doresc cu adevărat, dar de ele depind progresele pe calea integrării.
Von der Leyen a menţionat cazurile Turciei şi Slovaciei, care au primit statulul de state candidate în acelaşi an, şi anume 1999. Dacă Slovacia a aderat în doar cinci ani, Turcia s-a îndepărtat în schimb de perspectiva integrării în UE.
„Aceasta este o dovadă că nu există automatisme. Nu există un model rigid. Sprijinim dacă este necesar, dar depinde de fiecare ţară în parte să demonstreze că este aptă pentru aderare”, a declarat von der Leyen.
