Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

USR: România pierde finanţări europene şi îşi riscă statutul regional pentru interese meschine

sigla partidului
USR sigla

Deputaţii USR cer Guvernului şi Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor să respecte angajamentele asumate de statul român şi să adopte OUG 64/2016, pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale. În opinia USR, pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, in acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale.

Potrivit unui comunicat semnat de Nicuşor Dan, USR remarcă eforturile deputatului PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, de a bloca această ordonanţă împreună cu marii distribuitori de gaze, E.ON şi Engie, care au depus amendamente, în nume propriu, la legea de aprobare a OUG 64/2016.

"Modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ şi să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranța că acesta va emite o nouă Ordonanță de Urgenţă astfel încât transparentizarea pieţei gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an", se remarcă în cel de-al doilea policy brief,

Vă prezentăm conţinutul integral al policy briefului:

USR Policy Paper nr.2

Populism și izolare pe piața gazelor
Cum pierdem finanţări europene şi cum îşi riscă România statutul regional pentru interese meschine

autor: Dan Ionescu
contributor: Sergiu Vlad, deputat, membru în Comisia de Industrii

Sub amenințarea unui iminent infringement, România a reușit anul trecut să producă o schimbare majoră pe piața internă a gazelor naturale.
În doar câteva luni, România a semnat acordul de finanțare pentru construcția gazoductului BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria, parte a ”Coridorului Vertical” european de gaze vital pentru securitatea energetică a regiunii) și a emis o Ordonanță de Urgența (64/2016) care reglementa deschiderea și transparentizarea pieței de gaze naturale interne. La nici șase luni de la aceste evenimente, dezbaterile din Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților au reușit să blocheze aceste demersuri și să facă din situația pieței de gaze naturale din România o problemă la nivel european.
Folosind sintagma ”liberalizarea pieței de gaze” ca o sperietoare, conducerea comisiei din Camera Deputaților a ignorat interesul strategic al României și angajamentele luate cu ocazia semnării acordului de finanțare. Alarmant este că a pus mai presus de orice interesele unor operatori privați de pe piața locală. Sub pretextul îngrijorării că intrarea în vigoare a OUG 64/2016 ar duce la creșterea prețurilor la consumatorul casnic, conducerea comisiei a făcut tot posibilul ca adoptarea raportului să treneze. S-a ajuns astfel la un blocaj menit să forțeze Guvernul să amâne data de la care jucătorii de pe piața de gaze naturale să înceapă obligatoriu să tranzacționeze transparent.

Ce reprezintă BRUA pentru piața europeană comună de gaze naturale

Proiectul BRUA a fost prezentat de către oficialii Uniunii Europene de multe ori ca fiind o piesă importantă în politica energetică europeană cu o conotație specială pentru planul european de scădere a dependenței de gazul rusesc.
România a primit în 2016, prin intermediul Transgaz, o finanțare nerambursabilă[1]de 179,32 milioane de euro pentru implementarea proiectului BRUA. Mai mult, “Coridorul Vertical” pentru transportul de gaze a fost susținut public și asumat de Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. După ani întregi în care politicienii români au vorbit despre rolul regional pe care ar trebui să îl jucăm, a fost nevoie ca un guvern tehnocrat să facă ceva concret pentru asta. În plus,  descoperirile de zăcăminte din Marea Neagră nu vor putea fi valorificate fără BRUA.
Un raport al Comisiei din 2014 constată că sud-estul Europei este vulnerabil din cauza lipsei infrastructurii transfrontaliere și a slabelor mecanisme de piață care nu permit accesarea unui număr mai mare de furnizori. Remedierea situației ar duce la prețuri echitabile pentru consumatori. Raportul recunoaște că, datorită situației infrastructurii, în sud-estul Europei se plătesc facturi mai mari la gaze decât în vestul Europei. Merită menționat și faptul că raportul în cauză are la bază un test de stres pe piața de gaze, efectuat în 38 de țări europene, care pornește de la două scenarii: oprirea completă a importurilor de gaze din Rusia sau o criză a gazelor rusești tranzitate prin Ucraina[2]. Singura soluție pentru a face față unei astfel de situații este cooperarea între țările membre ale Uniunii Europene. România joacă un rol important, dar doar dacă vom permite construcția gazoductului și tranzacționarea gazelor în mod transparent. Și dacă vom ieși din modul tradițional de legiferare în care diverși jucători mari (vă amintiți de Ioan Nicolae) negociază un statut privilegiat cu politicienii zilei.

Cum vede Comisia Europeană situația pieței gazelor naturale din România

În raportul de țară al Comisiei Europene publicat în luna februarie a acestui an[3]se remarcă faptul că, în 2016, România a făcut progrese semnificative în domeniul liberalizării pieței de gaze naturale. Ca urmare a acestor reforme, producătorii și distribuitorii de gaze vor putea să vândă și să cumpere gaz prin intermediul unor platforme centralizate de tranzacționare (bursă).
Veștilor bune li se adaugă regretul că în România piața de gaze naturale rămâne una concentrată în mâna a trei jucători mari care controlează mai mult de 75% dintre tranzacții.[4]
Evaluarea pieței de energie din România se încheie cu un accent important pe proiectul conductei BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria) care ar urma să asigure, între altele, accesul, prin România, la gazul din Marea Caspică, dar și la sursele de gaz natural lichefiat care ar ajunge în Grecia.

De ce era nevoie de Ordonanța de Urgență 64/2016

Adoptarea Ordonanței în a doua jumătate a anului 2016 a avut la bază o urgență și două necesități. Urgența era dată de faptul că România a încălcat mai multe norme europene privind piața de gaze și riscă un infringement[5] care ar urma, cel mai probabil, să impună o serie de amenzi statului român.
Pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmărește și transparentizarea procesului de achiziție a gazelor naturale și, în același timp, tratamentul egal și nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziție a gazelor naturale.[6] A doua necesitate este deschiderea pieței gazelor naturale din România către un grad crescut de interconectare cu celelalte state membre ale UE, mai ales în perspectiva finalizării proiectului BRUA.[7]
OUG 64/2016 impune furnizorilor să procure gazul pe care îl comercializează către consumatorul final în condiții de transparență și de concurență economică. De asemenea, impune ca un minim de 30% din tranzacțiile cu gaze naturale să se facă prin intermediul piețelor centralizate (față de 1,5% cât era nivelul în 2015, conform ANRE)[8]. Introducerea acestei măsuri transparentizează formarea prețului la gazele naturale comercializate de jucătorii de pe piață, crescând astfel nivelul competitivității.
În momentul de față 98,5% din cantitățile de gaz de pe piața din România sunt vândute prin contracte directe, lipsite de transparență și care permit prețuri confidențiale sau preferențiale. Prin instituirea pragului s-ar elimina aceste proceduri curente.
Într-un raport al Curții de Conturi[9] se arăta că Romgaz a pierdut 177 de milioane de lei deoarece a vândut gaze pe piața reglementată la prețuri mai mici decât pe piața liberă, peste cantitățile stabilite de ANRE, iar acest gaz la preț mai scăzut a ajuns oriunde altundeva decât la consumatorul casnic.
Deși se spune în mod populist că liberalizarea va scumpi în mod automat gazele pentru populație, de fapt suntem în situația în care statul reglementează pentru populație un preț care e mai mare decât cel la care se ajunge prin competiția pe bursă.
În plus, impactul OUG 64/2016 asupra prețului gazului pentru utilizatorii casnici va fi practic inexistent deoarece acest preț este controlat de către ANRE până în anul 2021.[10] Cu toaste acestea, în Camera Deputaților se discută despre acest OUG ca și cum ar fi vorba doar despre prețul la consumator (cu care nu are legătură, pentru că e stabilit de ANRE) și cu scumpirea (care nu s-ar produce nici dacă ar avea legătură).
Prețul fix la producția de gaz românesc însă a dus la o situație nefirească pe piața din România, unde consumatorul casnic plătește mai mult pentru transportul și distribuția gazului natural decât pentru prețul materiei prime.  Raportul este de aproximativ 40% costul materiei prime și 60% costul distribuției, în contradicție cu practicile din celelalte țări europene. În acest context, orice creștere de preț de până acum s-a realizat în beneficiul distribuitorilor. Eliminarea prețului fix la producător ar duce la reechilibrarea balanței producător/distribuitor și ar forța distribuitorul să caute cele mai eficiente resurse de pe piață. Conform raportului preliminar pe 2016, Romgaz[11] a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu aproape 16%, una dintre cauze fiind prețul la care este forțat să își vândă producția de gaze în timp ce competitorii externi au putut să scadă prețurile și astfel să afecteze simțitor poziția de piață a producătorului intern. Deci nici măcar pretenția că apără economia românească nu funcționează: forțăm Romgaz să sufere pierdere și permitem celor care revând gaz rusesc să facă profituri.

Uite Ordonanța, nu e Ordonanța

Eforturile lui Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii, de a demonstra că urmează o catastrofă, așa cum a procedat și în cazul falsei crize a stocurilor de cărbune, la începutul acestui an, sunt susținute prin discursuri empatice de către reprezentanții distribuitorilor de gaze (E.ON și Engie). Merită precizat că doar cu câteva zile în urmă, E.ON solicitase ANRE o creștere cu 74% a tarifelor de distribuție și cu 40% a celor de furnizare. Engie ceruse la rândul său o majorare de 6% pentru distribuție și 22% pentru furnizare.[12] Pus în fața acestor cifre E.ON și-a retras cererea inițială și a declarat că se mulțumește și cu o creștere cuprinsă între 0 și 5%.
Participarea distribuitorilor la discuțiile din cadrul Comisiei poate fi normală atât timp cât se asigură reprezentarea tuturor celor implicați într-un sector de piață, dar ce se dovedește surprinzător e apariția unui set de amendamente care au fost supuse dezbaterii în mod oficial de către conducerea comisiei parlamentare și care sunt semnate de E.ON, Engie și Wiee (subsidiara Gazprom din România). Datorită faptului că USR a atras atenția publicului legat de această problemă, discuția oficială a amendamentelor nu a avut loc încă, dar putem încadra la capitolul stranietăți ale Parlamentului României depunerea unor amendamente la o lege de reglementare a pieței chiar de către jucătorii vizați, care cer nici mai mult nici mai puțin decât respingerea de facto a actului normativ respectiv. Mai direct spus, o lege care transparentizează piața gazelor naturale primește amendamente în Parlamentul României chiar de la companiile care doresc neaplicarea respectivei legi.

Unde suntem?

Într-un impas prefabricat. Prin întârzierile repetate și refuzul de a continua dezbaterea Ordonanței în cadrul comisiei și pasarea responsabilității la Guvern am ajuns să încurcăm responsabilitățile instituțiilor statului. Inițiatorul legii este Ministerul Energiei și în mod logic, Guvernul și-a încheiat treaba în acest caz. Parlamentul ar trebui fie să adopte, fie să respingă Ordonanța. Dar modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ și să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranța că acesta va emite o nouă Ordonanță de Urgență astfel încât transparentizarea pieței gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an.
Suntem prinși într-un război al intereselor private care afectează politicile statului român. Gravitatea acestui război este dată și de faptul că o comisie parlamentară introduce amendamente ale unor companii private la o lege care reglementează piața. Iar atunci când observă că nu poate trece aceste amendamente și nu reușește să blocheze definitiv ordonanța, face un joc politic prin care încearcă să forțeze Guvernul să se dezică de propriile acte legislative, folosind în acest scop pârghii populist – alar-miste.

Ce propune USR

Considerăm că forma actuală a OUG 64/2016 reprezintă un avantaj pentru funcționarea pieței gazelor naturale din România și ea trebuie lăsată să își facă efectele începând cu 1 aprilie 2017. Teama că piața nu e pregătită pentru tranzacții transparente este nejustificată deoarece astfel de tranzacții pe bursă există deja, doar că ele sunt la un nivel extrem de scăzut. Totuși, avem dovada faptului că piața poate funcționa transparent, ce ne lipsește este doar decizia de a face din transparentizare o realitate.
Cerem mai multă responsabilitate din partea parlamentarilor Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților și, totodată, asumarea în mod clar a obiectivelor strategice ale României în zona pieței gazelor naturale. Subminarea proiectului BRUA prin modul în care s-au condus dezbaterile în comisie pune România într-o situație dificilă pe plan european.
În concluzie, cerem Guvernului și Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților să respecte angajamentele asumate de statul român și să permită OUG 64/2016 să își facă simțite efectele pe piața gazelor naturale.

[1] Comunicat de presă Transgaz, www.goo.gl/0yk3c9

[2]. Stress tests: cooperation key for coping with potential gas disruption, www.goo.gl/CgNNNz

[3]. Country Report Romania 2017,  22.2.2017, www.goo.gl/ba3Zb3

[4]. ibidem

[5]. Ministerul Afacerilor Externe, Anexa nr. 1 la Raportul privind reprezentarea – 2 decembrie 2013, www.goo.gl/jTrz84

[6]. Notă de Fundamentare la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, www.goo.gl/de09ll

[7]. ibidem

[8]. ANRE, Raport Anual 2015, www.goo.gl/eYxkzv

[9]. Curtea de Conturi a României,  SINTEZA Raportului de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, www.goo.gl/jgzBs5

[10]. Hotărârea Guvernului nr. 488/2015 privind stabilirea prețului de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și producătorii de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației în perioada 1 iulie 2015 – 30 iunie 2021, www.goo.gl/Cjc31w

[11]. Romgaz, Raport preliminar an 2016, www.goo.gl/E6E6M6

[12]. Hotnews, E.ON ceruse o majorare cu 74% a tarifelor de distributie si cu 40% a celor de furnizare, insa ANRE a refuzat, www.goo.gl/0NdqGl

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.