Vă chem să sprijiniți demersul de dizolvare a PSD și ALDE!

Vă chem să sprijiniți demersul de dizolvare a PSD și ALDE!

Dragi prieteni,

La 3 aprilie începe un proces istoric: Tribunalul București începe să judece cererea de dizolvare a PSD și ALDE.

Este poate ultima șansă să scăpăm, pe cale pașnică, de tirania hoților lui Dragnea.

De aceea vă îndemn să sprijiniți acest demers depunând cerere de intervenție la tribunal! Un număr cât mai mare de sesizări le va arăta magistraților că poporul vrea Justiție, că pot lua o decizie corectă și nu trebuie să se teamă de tacticile de intimidare ale bandei lui Dragnea.

Dragi prieteni,

Vă atașez formularul pentru depunerea unei Cereri de Intervenție la tribunal, trebuie completate doar cu datele personale și plătit o taxă judiciară de timbru de 20 lei la Primăria unde locuiți apoi trimis prin poștă la Tribunalul București.

Putem face împreună istorie și să schimbăm, în bine, România!

Tribunalul Bucuresti Sectia a V a Civila

Dosar nr. 3721/3/2018

Termen :03.04.2018

https://www.paypal.me/IrinaChicos

Reclamant: IRINA CHICOȘ

DOMNULE PRESEDINTE

Subsemnatul (nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal ....., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură in Bucuresti, Sector 6, Bulevard Iuliu Maniu, nr. 71, Bloc 4, scara 2, ap. 63, persoana insarcinata cu primirea corespondentei fiind doamna NIȚĂ Anica.

sau

Subscrisa (denumirea .....), cu sediul în ....., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură in Bucuresti, Sector 6, Bulevard Iuliu Maniu, nr. 71, Bloc 4, scara 2, ap. 63, persoana insarcinata cu primirea corespondentei fiind doamna NIȚĂ Anica.

in contradictoriu cu paratii

1. Partidul Social Democrat (PSD) cu sediul central în București, Șoseaua Kiseleff nr. 10, sector 1,

2. Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) cu sediul central în Soseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff, Nr. 57, Sector 1, Bucuresti,

• Formulez in temeiul Art.61–62 .C proc. Civ, Art.64-65 C. proc. Civ; Art. 66 alin.(1)-(2) C. proc. civ.; Art. 148-151 C. proc. civ.; Art. 192 C. proc. civ.; Art. 194-195 C. proc. civ.

CERERE DE INTERVENȚIE PRINCIPALĂ

prin care solicităm instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună dizolvarea formatiunilor politice PSD si ALDE.

In fapt, la referendumul din 2009 au participat peste 80 % din romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari. Potrivit legilor, Parlamentul era obligat sa schimbe toata legislatia aferenta pentru a respecta decizia populara.

Este de notorietate faptul ca actualul parlament are mai mult de 300 de parlamentari si acest fapt este consecinta neimplementarii rezultatului referendumului din anul 2009.

PSD (Partidul Social Democrat) si ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților) acționează împotriva suveranității exprimată de popor prin referendumul din 2009 pentru că nu au implementat rezultatul acestui referendum fiind majoritari în componenența guvernului și a parlamentului.

Suveranitatea exprimată de popor prin referendum nu este la latitudinea unui guvern, este prevazuta expres de lege in art. 2 alin. 2 și art. 69 Constituția României, potrivit carora “ Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

Constitutia prevede ca suveranitatea apartine poporului roman, care o exercita, iar cea mai puternica forma constitutionala a suveranitatii poporului roman este REFERENDUMUL, care, constitutional, are puterea juridica cea mai mare , mai mare decat votul individual dat la alegerile locale sau parlamentare.

Alegerile parlamentare care s-au facut ulterior referendului sunt neconstitutionale, intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a devenit LEGE si care obliga la reducerea numarului de parlamentari si Parlament unicameral.

Lipsa echilibrului in politica si lipsa de stabilitate in legislatie

Un alt aspect relevant in cauza il reprezinta atitudinea Parlamentul României care intelege ca in mod nejustificat si in contradictie cu interesul superior al poporului roman sa emita prea multe legi și normative si sa faca prea multe modificări în legislație.

Emiterea de legi cu o frecvență mare face în fapt ca să se inducă o lipsă de stabilitate legislativă și predictibilitate a politicii țării ceea ce este contrar ordinii publice și a principiului statului de drept pentru că de fapt cele două partide prin reprezentanții lor în parlament duc în mod constant un război împotriva justiției, împotriva statului de drept și de asemeni slăbesc șansele economiei de a se dezvolta ținând această țară în stare de slabă dezvoltare economică ceea ce duce spre migrație a forței de muncă din țară spre alte țări mai stabile din punct de vedere legislativ și predictibile din punct de vedere al politicii generale, duce spre o rată scăzută a natalității care s-a confirmat de-a lungul anilor deoarece populația nu are condiții propice de dezvoltare în plan economic. Este neîndoios că, în sistemele politice care înregistrează progrese economice şi sociale, domneşte ordinea, iar şansele pentru ca acest regim să dăinuie sunt mai mari decât în ţările în care nevoile sociale ale oamenilor nu sunt satisfăcute şi în care criza economică, corupţia şi rata înaltă a criminalităţii sunt în atenţia tuturor.

Se duce un război împotriva statului de drept prin instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate a politicii generale economice și legislativă.

Conceptul de stabilitate politică caracterizează un sistem de legături dintre diferiţi subiecţi politici, structura ansamblului proceselor politice creatoare dintr-un sistem politic, starea societăţii a cărei trăsătură de bază o reprezintă consensul relativ stabilit dintre forţele politice şi sociale de bază cu privire la scopurile şi metodele dezvoltării sociale şi a vieţii politice, în general. Stabilitatea este perturbată prin transformări radicale în întreaga construcţie a societăţii. Este binecunoscut faptul că eficienţa şi stabilitatea sistemelor politice depind de modul în care oamenii evaluează rezultatele guvernării.

Instabilitatea legislativa reprezinta una din cauzele care duc la evolutia nefavorabila a pietei de capital. Guvernul ar trebui sa se ocupe cu adevarat de economie, nu sa determine investitorii straini sa-si amane investitiile in Romania. Numarul companiior care ies din piata este dublu fata de cele care intra. Avem o redistribuire ineficienta in contextul polarizarii- firmele mari isi multiplica profiturile, iar cele mici saracesc. Romania trebuie sa dea semnale in directia stabilitatii si predictibilitatii economice. Consumul ar trebui incurajat catre productia interna, nu neaparat catre export. Nu sunt incurajate probleme pe termen lung privind Educatia si Sanatatea, iar frecventa schibarilor legislative si fiscale trebuie redusa. Investitorii urasc instabilitatea legislativa si isi vor amana investitiile. Mai ales in lumina ultimelor evenimente.

Formațiunile politice PSD și ALDE sunt două formațiuni politice neconstituționale împreună cu toată componența parlamentului actual care acționează împotriva democrației statului de drept și a suveranității exprimate de popor.

Art. 90 din Constitutia Romaniei – Referendumul stipuleaza ca “Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.” Voința poporului exprimată prim referendum este supremă și trebuie aplicată de parlament și guvern.

In prezent, Parlamentul și guvernul actual, nu acționează pentru aplicarea voinței supreme, suverane, a poporului român ceea ce contravine prevederilor art. 2 și art. 69 din Constituție.

In anul 2014 in cadrul scrutinului pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in mod active PSD si liderii partidului, prin intermediul ministrilor de externe de la acea vreme Titus Corlatean si Teodor Melescan au impiedicat votul romanilor din Diaspora.

Din cauza numarului mic de sectii de votare din afara tarii, 294 de sectii, si a procedeului deficitar de vot in aceste sectii, foarte multi romani nu au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor, desi acestia au stat mai multe ore si au format cozi de mii de persoane in mai multe capital europene, dar si in alte orase.

Singura entitate care a avut de castigat din impiedicarea votului a cel putin cateva zeci de mii de cetateni romani a fost PSD, care a incercat sa deturneze procesul electoral democratic, in interes propriu, pentru castigarea alegerilor, in detrimentul cetatenilor romani, fara a tine seama de votul majoritatii.

Recent, liderii PSD, urmariti pentru acte de coruptie sau deja condamnati pentru asemenea fapte, au introdus in vocabularul politic, precum si in spatiul public, sintagma “statul paralel” prin care ei sustin ca ar fi discreditati si discriminate de catre o retea alcatuita din allti oameni politici , procurori, judecatori, jurnalisti si alti oameni politici.

Asa- numitul “stat paralel” este noul inamic al liderilor PSD si ALDE. In opinia lor, forte oculte vor sa influenteze, prin diverse mijloace deciziile politice, astfel ca agentii statului acuza statul ca s-a dedublat si i-a transformat in victime, chiar atunci cand respectivii exercitau puterea. Astfel, mai multi parlamentari PSD si lideri ai partidului s-au dus in fata sediului DNA, ca sa-l sustina pe liderul Liviu Dragnea, chemat pentru a I se comunica acuzarea intru-un nou dosar de frauda.

In privinta programului de guvernare 2017-2020, asumat de guvernul PSD, in urma caruia au fost castigate alegerile parlamentare din iarna anului 2016 se poate observa cu usurinta ca niciuna din promisiunile majore asumate nu au fost aduse la indeplinire de Guvernul Partidului Social Democrat, dimpotriva, in cursul anului 2017 au fost elaborate si adoptate o multitudine de legi si ordonante indreptate impotriva statului de drept si a poporului roman.

Efectul cresterilor salariale este anulat de o inflatie la crestere, un leu slabit ajuns aproape la cote istorice, majorari la alimente, utilitati, combustibili si rate la banci.

Au fost uitate o serie de masuri ce au facut parte din programul de guvernare, iar nerealizarea lor a dus la schimbarea lui Sorin Grindeanu, acuzat de incompetenta .

Toate cele petrecute indica dezinteres si lipsa de responsabilitate a PSD fata de interesele Romaniei si ale cetatenilor romani, singurul interes de care aceasta formatiune politica da dovada fiind acela de a isi imbogati liderii si de a rezolva problemele penale ale acestora, presedintele PSD Liviu Dragnea fiind cercetat penal in mai multe dosare penale.

Articolul 40 din Constituția României “(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.” “(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”

Totodata, art.41 din Legea 47/1992 stipuleaza ca” (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevăzute de art.40 alin.(2) din Constituţie, republicată. (2) Decizia de admitere a contestaţiei se comunică Tribunalului Bucureşti în vederea radierii partidului politic neconstituţional din Registrul partidelor politice.”

Mai mult, in temeiul art. 69 din Constituția României: Mandatul reprezentativ “(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.”

Desi prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerului stipuleaza ca “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1). “,cele doua formațiuni politice tolerează să fie conduse de oameni cu condamnări penale și cu dosare penale, care de fapt, acționează împotriva statului de drept, împotriva suveranității exprimată de popor prin referendum, cu toate că au fost manifestări de stradă, demonstrații împotriva acestei stări de fapt, relevă faptul că aceste două formațiuni politice interpretează prevederile constituționale așa cum le convine lor a fi interpretate.

Au fost incalcate in mod flagrant prevederile art. 40 alin 2 si alin 4 din Constitutia Romaniei care prevad urmatoarele: “ Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”

Intrucat reprezentanții parlamentului sunt în ilegalitate după validarea referendumului din 2009, iar salariile și indemizațiile au fost acordate ilegal acestea trebuie recuperate de catre Statul Român.

Vă rog să constatați ilegalitatea și neconstituționalitatea partidelor PSD, ALDE cu majoritate la guvernare și în parlament, ilegalitatea și neconstituționalitatea procesului legislativ al actualului parlament, și de asemenea ilegalitatea și neconstituționalitatea procesului legislativ al parlamentului precedent celui actual, ales în decembrie 2016 și pe cale de consecință aplicării prevederilor art. 69 Constituție, să contatați nulitatea mandatelor reprezentanților actualului parlament și a parlamentului ce a urmat imediat după referendumul din 2009.

Vă rog să obligati parlamentarii la restituirea salariilor și indemnizațiilor incasate necuvenit începând cu data validării referendumului din 2009 pentru că toți parlamentarii nu au acționat pentru implementarea rezultatului referendumului cu ocazia căruia poporul și-a manifestat voința supremă.

In temeiul art. 44 din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 –Legea partidelor politice, “Un partid politic își încetează activitatea prin:

a) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată;

b) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București;

c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;

d) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).”

De asemenea, conform art. 46 din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 –Legea partidelor politice

(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;

b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;

c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia (….);

Printre conditiile pentru care se poate cere dizolvarea unui partid se numara si cea de la art. 46, lit c din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003, si anume “când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice”. In acest sens, este de notorietate publică faptul că PSD și ALDE, fiind majoritari în parlament și guvern, au scos în stradă la manifestațiile de protest care au avut loc, foarte mulți oameni intr-un interval de nouă luni începând cu luna ianuarie 2017, tulburând grav ordinea și liniștea publică, fără a acționa in vreun fel pentru restabilirea ordinii publice. Puteau restabili ordinea publica prin demiterea celor doi șefi de formațiuni politice, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, care au actionat si actioneaza pentru slăbirea sistemului judiciar din România și pentru a scăpa de condamnări penale, fapt ce demonstrează încă o dată neconstituționalitatea acestor două formațiuni politice.

Este evident ca liderii incearca să-și forțeze propriii parlamentari și guvernanți să voteze diverse amnistii și grațieri, in loc sa se preocupe face de reintrarea partidelor lor pe făgașul legal al scopului pentru care aceste partide au fost create.

Sunt nenumarate situatiile in care PSD si liderii acestuia au actionat impotriva democratiei, a legilor si a poporului roman. Incepand de la prima mineriada si pana la OUG 55/2014, cea care a permis timp de 45 de zile migratia alesilor locali la alte partide politice, fara ca acestia sa isi piarda functiile, ori pana la OUG 13/2017 privind modificarea Codurilor penale, PSD si liderii sai au incalcat in repetate randuri Constitutia Romaniei si legile tarii, aducand prejudicii statului roman si cetatenilor sai, “scopul sau activitatea partidului politic devenind ilicită ori contrară ordinii publice”, astfel impunandu-se dizolvarea Partidului Social Democrat.

1.Prima si una din cele mai grave actiuni impotriva democratiei si a statului de drept din Romania s-a petrecut in zilele de 11 si 12 iunie 1990, actiune ce avea sa ramana in istorie ca Mineriada din 1990, cand autoritatile statului de la acel moment, in frunte cu Presedintele Ion Iliescu, fondatorul Partidului Social Democrat, au hotarat sa declanseze un atac violent impotriva manifestantilor aflati in Piata Universitatii din Bucuresti, care militau in principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si isi exprimau, in mod pasnic, opiniile politice in contradictie cu cele ale majoritatii care forma puterea politica la acel moment. In acest atac au fost implicate, in mod nelegal, forte ale Ministerului de Interne, Ministerului Apararii Nationale, precum și a peste zece mii de mineri și alti muncitori din mai multe zone ale tarii.

In plan intern mineriada din iunie 1990 a reprezentat o perioada de lipsa a libertatii presei prin prezentarea unilaterala la unica televiziune din acea vreme,doar din punctul de vedere al puterii FSN condusa de Ion Iliescu. Sediile partidelor de opozitie au fost devastate.

Actionand ca o forta independenta de stat minerii s-au substituit fortelor de ordine si implicit au subminat statul, iar consecinta a fost actiunea impotriva statului in urmatoarele trei mineriade (impotriva guvernului Petre Roman in septembrie 1991 si a guvernului Radu Vasile in ianuarie 1999 si februarie 1999).

Efectele in plan extern au fost catastrofale, Romania a fost exclusa de la orice finanțare a organismelor internationale si a fost intrerupt acordul de asistenta cu FMI. Mii și mii de tineri au plecat din tara. Foarte lent, efectele acestea au fost indepartate iar încrederea Occidentului, care parea pierduta definitiv, a fost recladită si Romania a devenit membru al NATO și al Uniunii Europene.

2. In anul 2014 Guvernul PSD adopta OUG 55/2014, ordonanta despre care Premierul Victor Ponta, presedinte PSD la acea vreme, afirma ca si-o asuma. Actul normativ are un singur articol, care prevede, printre altele, ca „în termen de 45 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură data opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor” reglementand practic traseismul politic, oferind posibilitatea alesilor locali sa migreze la alte formatiuni politice, fara repercursiuni, schimband rezultatul alegerilor fara a tine seama de dorinta majoritatii alegatorilor, totul facandu-se doar in interesul Partidului Social Democrat cu incalcarea legii si contrar ordinii publice.

In cele 45 de zile in care, conform OUG 55/2014, alesii locali au putut schimba partidul fara a-si pierde mandatele, multi primari ai PNL sau PDL au trecut la PSD sau UNPR, in unele judete primele doua partide ramanand fara niciun primar.

Ulterior, prin DECIZIA Nr.761 din 17 decembrie 2014 a CCR, OUG 55/2014 a fost declarata neconstitutionala, fiind ulterior respinsa si de catre Parlamentul Romaniei, cu toate acestea, efectele negative ale ordonantei pe plan intern nu au mai putut fi indreptate, iar imaginea Romaniei pe plan extern a avut si ea de suferit.

In acea perioada Partidul Popular European – PPE, a criticat dur Guvernul Ponta, si a respins ferm, printr-o rezolutie adoptată la Bruxelles, OUG 55/2014 care a legiferat traseismul politic al alesilor locali, chiar in pragul alegerilor prezidentiale si impotriva recomandarilor Comisiei de la Venetia, exprimandu-si ingrijoarea profunda privind supremația legii în Romania si a lipsei de respect față de valorile democratice, indemnand Guvernul României si PSD sa retraga ordonanța si sa se abtina de la introducerea oricaror schimbari in legea electorala cu mai putin de 6 luni inaintea alegerilor, facand apel la PSD sa nu abuzeze de puterea sa, sa nu distraga atentia si sa nu induca in eroare Romania privind parcursul sau european si valorile europene.

Ne putem astfel intreba ce beneficiu a avut Romania si cetatenii sai si cum au fost slujite intereselor lor in urma acestei ordonate a Guvernului Ponta, singurul castig evident fiind doar cel al PSD, care a deturnat rezultatul unor alegeri democratice si vointa alegatorilor romani.

3. Tot in anul 2014, in cadrul scrutinului pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in mod activ PSD si liderii partidului, prin intermediul ministrilor de externe de la acea vreme Titus Corlatean si Teodor Melescan, au impiedicat votul romanilor din Diaspora.

Din cauza numarului mic de secții de votare din afara tarii, 294 de sectii, si a procedeului deficitar de vot in aceste sectii, foarte multi romani nu au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor, desi acestia au stat mai multe ore si au format cozi de mii de persoane in mai multe capitale europene, dar si in alte orase.

Federatia asociatiilor de romani din Europa au solicitat Biroului Electoral Central sa prelungeasca programul la sectiile de votare din strainatate unde zeci de mii de persoane nu au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor. Asociatia a cerut și demisia ministrului de externe, Titus Corlatean. De asemenea, sute de romani au protestat in seara alegerilor in fata sediului Ministerului Afacerilor Externe

Candidatul Monica Macovei si Catalin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta pentru proasta organizare a alegerilor.

Presedintele in functie, Traian Basescu, afirma ca a urmarit cu atentie procesul electoral de, atat din tara cat si din diaspora, acesta afirmand ca se impuneau demisiile ministrului de Externe Titus Corlatean și a ministrului delegat pentru Romanii de Pretutindeni Bogdan Stanoevici, acuzand "Grave deficiente la organizarea votului in strainatate".

Candidatul independent Gheorghe Funar cerea Biroului Electoral Central anularea alegerilor din 2 noiembrie si reluarea lor. Motivul invocat era ca nu s-a asigurat egalitatea cetatenilor in fata legii, prin incalcarea dreptului de a vota al cetatenilor romani aflati in strainatate.

Singura entitate care a avut de castigat din impiedicare votului a cel putin cateva zeci de mii de cetateni romani a fost PSD, care a incercat sa deturneze procesul electoral democratic, in interes propriu, pentru castigarea alegerilor, in detrimentul cetatenilor romani, fara a tine seama de vointa majoritatii.

Dupa turul intai al alegerilor prezidentiale, Parchetul General, a deschis un dosar penal in care a fost inceputa urmarirea penala in rem, fata de fapta de incalcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora, prevazuta de articolul 385 din Codul penal.

4. In ianuarie 2017, la doua saptamani dupa investirea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, au inceput in Romania proteste de strada fata de intentiile guvernului de gratiere si de modificare a Codului Penal.

In urmatoarele zile protestele au escaladat, luand amploare in toata Romania si in diaspora, peste 600.000 de manifestanti au protestat in toata iara, mai ales dupa ce Ministrul de Justitie, Florin Iordache, a anuntat in media, in jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de catre guvern in Monitorul Oficial a OUG 13/2017 privind gratierea unor fapte si modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu.

Devenea evident ca beneficiarul acestei Ordonante de Urgenta a Guvernului, este nimeni altul decat presedintele PSD Liviu Dragnea, care astfel incerca sa scape de urmarile propriilor fapte penale, acesta fiind in realitate scopul guvernarii PSD, de a modifica legile impotriva vointei majoritatii cetatenilor, contrar intereselor statului si de a-i apara pe cei care au savarsit fapte penale.

5. In privinta programului Programului de guvernare 2017-2020, asumat de guvernul PSD, in urma caruia au fost castigate alegerile parlamentare din iarna anului 2016, se poate observa cu usurinta ca nici una din promisiunile majore asumate nu au fost duse la indeplinire de Guvernul Partidului Social Democrat, dimpotriva, in cursul anului 2017 au fost elaborate si adoptate o multitudine de legi si ordonante indreptate impotriva statului de drept si a poporului roman.

Conform ultimei evaluari PSD, programul de guvernare s-a respectat la virgula și s-a realizat 100%, iar toate promisiunile ar trebui sa se regaseasca si in buzunarul fiecarui roman, iar premierul Mihai Tudose a realizat 100% din angajamentele asumate, ceea ce nu are sustinere in realitate.

In fapt insa, parada din evaluarea PSD este menita sa acopere situatia reala. Efectul cresterilor salariale este anulat de o inflatie in crestere, un leu slabit ajuns aproape la cote istorice, majorari la alimente, facturi de utilitati, combustibili si rate la banci.

De asemenea, au fost uitate o serie de masuri care au facut parte din programul de guvernare, nerealizarea lor a condus la schimbarea lui Sorin Grindeanu, acuzat de incompetenta, cu Mihai Tudose, dar cu o garnitura executiva ramasa aproape neschimbata prin pastrarea a nu mai puțin de 15 ministri din echipa anterioara, desi acuzatiile nu priveau numai premierul ci intregul sau Cabinet.

PSD e lovit de amnezie in prezent și cand vine vorba de alte cateva masuri anuntate de reprezentantii puterii: Codul Economic al Romaniei și Legea preventiei. Primul, ar fi trebuit sa includa toate prevederile ce vizeaza domeniul economic si trebuia sa fie trimis Parlamentului in septembrie, dupa o ampla dezbatere cu patronatele, sindicatele, ONG-urile si autoritatile publice locale. Nu s-a intamplat acest lucru. Legea preventiei, prezentata drept un ajutor pe care statul il da firmelor, trebuia sa fie adoptata pana pe 1 octombrie 2017. Inca se afla in procedura parlamentara de avizare in comisii, iar majoritatea PSD-ALDE nu da semne ca se grabeste sa accelereze calendarul de adoptare.

Intre timp din programul de guvernare au disparut treptat sau au fost trecute discret sub tacere alte angajamente. Nimeni nu mai vorbeste acum de tva-ul zero pentru locuinte, iar promisiunea impozitului de 10% pentru pensiile de peste 2.000 de lei a devenit atat de reala, pe cat este și cea a impozitului zero pentru salariile sub 2000 de lei.

Nici promisiunea salariului minim pe economie de 2000 de lei de la inceputul lui 2018 nu mai constituie o urgenta a programului de guvernare. La nici doua luni inainte de termenul limita fixat, Dragnea și cu Tudose fac acum din creșterea din februarie, de 1.550 de lei, principala lor realizare in domeniu si susțin ca au scos astfel din saracie 1,5 milioane de romani.

In schimb, au aparut peste noapte, dictate de lipsa de solutii pentru a aduce bani in plus la bugetul de stat, noi masuri fiscale de care PSD nu a suflat niciun cuvant in campania electorala, precum impozitul pe cifra de afaceri sau taxa de solidaritate. La una s-a renuntat rapid, sub presiunea Bruxelles-ului. La taxa de solidaritate a mai durat ceva, pe motiv ca statul le-a oferit unor oameni „prilejul” sa castige foarte multi bani. Ulterior, Premierul Tudose a renuntat si la aceasta idee.

Pe 8 noiembrie 2017, Guvernul Tudose a adoptat o OUG care prevede modificări substantiale la Codul fiscal. Inglobate de media romanească sub termenul „revoluție fiscala”, prevederile au fost criticate de patronate, sindicate și presedintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede, printre altele, scaderea contribuțiilor sociale ca procent și transferul acestora de la angajator la angajat, scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5% și modificarea modului de stabilire a CAS si a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.

Desi Guvernul a dat asigurari ca salariile se vor mari, in realitate, aceste modificari ar anula cresterile de 25% pe care le-a decis Parlamentul prin Legea salarizarii unitare din 1 iulie 2017. De asemenea, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din România a atras atenția ca „decizia se traduce in pensii private mai mici cu cel putin 20% pentru viitorii pensionari și potential mai scăzut de finantare a afacerilor romanesti prin intermediul pietei de capital

La cateva ore de la adoptarea pachetului de masuri fiscale, 1.200 de oameni s-au adunat in fata Guvernului. Cu o zi inainte, aproximativ 10.000 de oameni – angajati de la Dacia si din alte companii din industria auto – au protestat la Mioveni impotriva modificarilor. Protestele au continuat și pe 12 noiembrie, cand 2.000 de oameni au iesit in strada în Bucuresti, 2.000 in Cluj-Napoca, 1.000 în Timișoara și 700 în Brașov.

Fondul Suveran de Investitii, cu 10 miliarde de euro la dispozitie și companiile necesare să sustină un asemenea efort, a ramas doar o biată coala de hartie. Și odata cu el, tot in vant s-au dus si promisiunile legate de construirea a opt spitale regionale, autostrazi și cai ferate, etc.

Tot la capitolul investitii, cei din conducerea PSD trec premeditat cu vederea taierea, la rectificarea bugetara din septembrie, a 10 miliarde de lei din aceasta zona, suma esențiala insa pentru a putea acoperi majorarile de pensii, salarii și ajutoare sociale.

O alta masura fiscala, plata contributiilor sociale pentru contractele part-time a fost blocata la Senat. Cu permisiunea actualei majorități, tot la Senat a fost respinsă și ordonanța prin care angajatorii au fost obligați sa plateasca CAS și CASS la nivelul salariului minim pe economie.

Toate acestea indica acelasi dezinteres şi lipsa grava de responsabilitate a PSD fata de interesele Romaniei si ale cetatenilor romani, singurul interes de care aceasta formatiune politica da dovada fiind acela de a-si imbogati liderii si de a rezolva problemele penale ale acestora, prsedintele PSD Liviu Dragnea fiind cercetat penal in mai multe dosare, fara a se da in laturi de la nimic, si fara a arata vreun interes fata de buna dezvoltare a statului roman si a romanilor.

6. Recent, liderii PSD, urmariti pentru acte de coruptie sau deja condamnati pentru asemenea fapte, au introdus in vocabularul politic, precum si in spatiul public, sintagma "Statul paralel", prin care ei sustin ca ar fi discreditati si discriminati de catre o retea alcatuita din alti oameni politici, din procurori, judecatori, jurnalisti si ofiteri de informatii.

Aşa-numitul „stat paralel” este noul inamic al liderilor PSD şi ALDE. In opinia lor, forte oculte vor sa influenteze, prin diverse mijloace, deciziile politice, astfel ca agentii statului acuza statul ca s-a dedublat si i-a transformat in victime, chiar atunci cand respectivii exercitau puterea. Astfel, mai multi parlamentari PSD si lideri ai partidului s-au dus in fata sediului DNA, ca sa-l sustina pe Liviu Dragnea, chemat pentru a i se comunica acuzarea intr-un nou dosar de frauda. Ei afirmau ca acesta este victima unei puteri nevazute, desi dispune, in vazul tuturor, de o putere concreta aproape nemasurata.

Urmand aceeasi directie, Comitetul Executiv Naţional al PSD intrunit la Baile Herculane, a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezolutie prin care sustin ca exista un ”stat paralel si ilegitim”, care incearca sa preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte şi pe care Presedintele Romaniei Klaus Iohannis l-ar tolera. Acelasi Partid Social Democrat, care controleaza toate parghiile de decizie din stat, intentioneaza sa organizeze mitinguri impotriva "statului paralel", pentru a apara Romania...nicidecum pe Liviu Dragnea.

Liderii PSD sustin existenta mai multor ”vulnerabilitati” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel şi Ilegitim” pentru a-si impune controlul asupra puterii politice si judecatoresti, ” pentru a-i intimida, şantaja sau a-i inlatura pe decidentii politici care sustin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, folosindu-se de resurse publice ale statului.

Daca asa stau lucrurile, nu putem sa nu ne gandim cine are pe mana bugetul Romaniei? Raspunsul la aceasta intrebare este destul de evident, Guvernul Romaniei administreaza bugetul national. Tot evident este si cine controleaza in acest moment Guvernul si anume PSD si Liviu Dragnea.

In aceasta situatie, daca "statul paralel" exista, atunci el nu poate fi format decat din PSD si cei care il conduc, in frunte cu Liviu Dragnea, un om cu o avere colosala pe care nu va reusi niciodata sa o justifice, iar acest "stat paralel" al PSD nu face decat sa lucreze impotriva cetatenilor romani, prin incalcarea legilor statului cat si ale statutului intern al partidului, pentru interesele personale ale unor lideri, al caror singur scop este propria imbogatire.

Abraham Lincoln spunea ca "Democratia este guvernarea poporului, de catre popor si pentru popor". Astazi, poporul roman este condus de un partid politic care isi incalca propriul statut, program de guvernare, dar si legile tarii, actionand impotriva democratiei si a statului de drept, urmarind alt scop decat cel care rezulta din statutul şi programul politic al acestuia, care militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii, a integritatii si a independentei Romaniei.

Concluzionand, constatam ca cele doua formatiuni politice, intrunesc unul motivele prevazute de Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicata la 10 iunie 2015, pentru care Tribunalul Bucuresti ar putea dispune dizolvarea sa.

Va rugam sa constatati ilegalitatea și neconstituționalitatea celor doua formatiuni politice, sa constatati nulitatea mandatelor reprezentanților actualului parlament și a parlamentului ce a urmat imediat după referendumul din 2009, si pe cale de consecinta sa dispuneti dizolvarea celor doua formatiuni si să obligati parlamentarii la restituirea salariilor și indemnizațiilor incasate necuvenit începând cu data validării referendumului din 2009.

In drept: Constitutia Romaniei, Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 –Legea partidelor politice, precum si celelalte dispozitii legale invocate mai sus.

Probe: inscrisuri , in cadrul probei cu inscrisuri solicit emiterea unei adrese catre Parchetul General Bucuresti, avand in vedere ca s-a inceput turul intai al alegerilor prezidentiale din 2014, ca urmare a problemelor din scrutinul diaspora, in sensul ca romanii din afara au fost impiedicati sa voteze; avand in vedere declaratia procurorului general Tiberiu Nițu "S-a început urmărirea penală cu privire la faptă și s-au solicitat detalii de la autorități. S-au primit foarte multe sesizări de la instituții, dar și de la persoane fizice. Sesizările sunt îndreptate împotriva miniștrilor, celor care în opinia petiționarilor, aveau responsabilitatea organizării alegerilor", martori, interogatoriu si orice proba necesara dezbaterii prezentei cauze,

Solicit judecarea cauzei si in lipsa, conform art. 223 alin. (3) coroborat cu art. 411 din c.pr.civ

Data, Semnătura,

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI

IMPORTANT PENTRU FIECARE INTERVENIENT:

1. FIECARE PERSOANA FIZICA/ JURIDICA POATE SA ADAUGE LA TEXT MOTIVE IN PLUS DE DIZOLVARE;

2. FIECARE PERSOANA FIZICA/JURIDICA POATE SA DEPUNA ORICE INSCRISURI CONSIDERA NECESAR PENTRU DIZOLVAREA PARTIDELOR IN 4 EXEMPLARE PE CARE SA SCRIE CONFORM CU ORIGINALUL SI SEMNATE, OBLIGATORIU!

3. PENTRU FIECARE CERERE DE INTERVENTIE TREBUIE SA SE ACHITE O TAXA JUDICIARA DE TIMBRU DE 20 LEI, SE ACHITA IN CONTUL PRIMARIEI UNDE ISI ARE FIECARE PERSOANA FIZICA JURIDICA DOMICILIUL/CUI-UL.

Daca intr-o singura cerere de interventie sunt trecuti mai multi intervenienti, se vor plati tot 20 de lei, fiecare cerere de interventie intituie o obligatie de a achita 20 lei taxa de timbru, in conditiile de mai sus.

4. Fiecare interveninet poate sa ceara suplimentar orice alta proba, inclusiv expertiza cu obiectivele pe care le considera.