Premium
În ultimii ani lupta împotriva corupției a atins apogeul. Au fost anchetați oameni politici de la cel mai înalt nivel. DNA a lovit în tot spectrul politic. Nu s-a mai ținut cont de nimic.
Dacă te uiți la sondaje, constați câteva anomalii. DNA are o cotă de popularitate foarte mare. Există un paradox în societate. DNA are cotă mare, dar și politicienii urmăriți de instituția anticorupție rămân la cote de încredere foarte ridicate. Poate cel mai bun exemplu este Ponta. Fostul șef PSD are o cotă bună, deși este urmărit de DNA, ba mai mult, este și un lider care a reușit să polarizeze foarte bine publicul-cei care îl iubesc, cei care îl urăsc.
Explicațiile pentru anomaliile din sondaje pot fi de mai multe feluri. Una extrem de simplă ar fi ca publicul se bucură și apreciază activitatea DNA când aceștia saltă un adversar politic. A doua explicație ar putea fi frica. Românii răspund pozitiv, din cauza faptului că nu își doresc să fie percepuți drept adversari ai DNA. În România, fenomenul ascultării telefoanelor din vremea lui Ceaușescu a dus la nașterea unui fenomen tip paranoia. Și acum, există oameni simpli, care nu dețin funcții politice sau nu au demnități publice care trăiesc cu frica de DNA și al ascultării telefoanelor.
Ar putea fi încetinită lupta DNA? Am trecut în revistă câteva argumente pro și contra.
Pro anti-corupție
Politicul. PSD-ALDE își doresc să domolească activitatea DNA. Nu se sfiesc să o spună public, acuzând instituția de poliție politică. Cu o majoritate parlamentară, proaspăt validată, psd-iștii ar putea încerca să amputeze din puterea DNA. Probabil că și PMP ar spijini un asemenea demers.
Opoziția PNL și USB nu ar putea singure să oprească această majoritate.
Mediul de afaceri. Aici treburile sunt mai nuanțate. Probabil micii antreprenori se bucură de faptul că DNA are o activitate atât de mare. Diminuarea corupției dă șanse acestora lăsând piața liberă, astfel încât firmele mici pot câștiga licitații pe bune. Însă, firmele mari care s-au dezvoltat pe baza contractelor cu statul ar fi bucuroase ca activitatea DNA să fie mult limitată. Am văzut de-a lungul vremii cum cei mai puternici oameni de afaceri au sponsorizat lupta împotriva DNA. Voiculescu, Patriciu, Vântu sunt doar câteva exemple. Acum există un curent mult mai larg în interiorul comunității oamenilor de afaceri care se simt amenințați. Dacă până acum ei se vedeau în afara jocului, crezând că DNA îi urmărește pe cei trei pomeniți mai sus doar pentru că făceau și jocuri politice, acum, sunt o grămadă de oameni de afaceri care au fost conectați la afaceri cu statul care stau cu frica în sân.
Bugetarii.
Există și aici un curent puternic împotriva DNA. Nu toți bugetarii sunt corupți, unii se tem să mai semneze acte doar pentru că efectul arestărilor a avut un puternic impact. Alții, știu că nu pot supraviețui cu salariile pe care le iau și mai cer din când în când șpagă. Pentru ei este o luptă de supraviețuire. Iau mită pentru a-și completa veniturile. Știu ce riscă, dar nici nu mai pot pleca de la locul de muncă pe care îl au.
Am vorbit despre bugetari pentru că ei sunt cam un milion două sute de mii. Dacă mai pui și membrii familiilor, ajungi la o populație destul de numeroasă care ar asigura un suport popular partidului care ar dori să amputeze DNA.
Presa. Canalele cele mai influente Antena 3 și RTV duc o campanie deschisă împotriva DNA. Cele două canale pot asigura crearea unui mediu favorabil, pot distribui mesajele care le convin și pot influența foarte ușor segmentul lor de public. De reținut este faptul că RTV are un segment de public diferit de cel al Antenei, fiind mai urmărit de către publicul pensionar. Astfel, cu cele două televiziuni s-ar asigura un suport mult mai mare în populație, pe un public diferit.
Anti-anti corupție
Factorul politic. Iohannis. Chiar dacă nu a dat dovadă de veleități politice deosebite, probabil, în cazul unor legi care ar diminua lupta împotriva corupției ar face uz de dreptul său constituțional și ar retrimite legea în Parlament. Este drept că ar putea doar o dată să facă acest lucru, dar acest lucru ar putea fi un element care ar încetini acest proces. În situații cu adevărat grave ar putea trimit inclusiv legile spre CCR.
Publicul activ și „anticorupt”. Publicul activ, cei care muncesc, câștigă cinstit, dar simt că sunt nedreptățiți de stat prin faptul că nu li se asigură servicii de calitate deși ei își plătesc taxele și impozitele. Acestui public i se alătură și aceia care nu au neapărat ceva de câștigat de pe urma activității DNA, dar vor să vadă sânge la televizor.
Mediul extern. SUA și statele U.E ar putea lua poziției și ar putea opri un demers de acest gen. Interesele geopolitice ale americanilor sunt extrem de puternice. SUA vrea ca România să fie un stat puternic care să asigure stabilitate în zonă în aceste vremuri complicate cu o Rusie în plină expansiune.
*
Vom vedea, după alegerile parlamentare, pe ce drum va apuca România. Vom vedea dacă politicienii care vor fi aleși în decembrie vor rămâne pe acest drum s-au vor alege ca lucrurile să revină la normalitatea din anii 2000-2004. Probabil, pentru mulți va conta mai mult dorința de libertate, decât presiunile externe sau nemulțumirea unei părți din electorat.
Citiți și: DNA unește PMP și PSD
