Premium
Curtea Constituționlă (CCR) a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a constatat că reducerea vechimii necesare pentru accederea procurorilor la DNA și DIICOT (de la 10 la 7 ani) încalcă prevederile Constituției. În prezent, pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ÎCCJ este nevoie de o vechime efectivă (fără INM) de 10 ani, iar legea de reducere vechimii necesare la DNA și DIICOT, direcții specializate în cadrul PÎCCJ, prevedea o condiție de 7 ani (inclusiv INM).
Când o să citiți articole în care se plânge de mila DNA și DIICOT, pentru că nu ar avea destui procurori, să știți că există o uriașă bază de selecție. Potrivit datelor furnizate de CSM, la data de 6 iulie 2021 în România erau 2429 de procurori în funcție. Dintre aceștia, 1514 procurori au o vechime efectivă mai mare de 10 ani, fără luarea în calcul a perioadei în care au avut calitatea de auditori de justiție, deci au vocația de a activa în cadrul DNA/DIICOT.
Având în vedere aceste date statistice, vă puteți întreba de ce acești 1514 procurori nu sunt doriți la DNA și DIICOT sau de ce direcțiile specializate nu sunt atractive pentru ei. De ce modificările legislative nu vizează mai degrabă încurajarea procurorilor cu vechime de a părăsi posturile călduțe de la Parchetele Tribunalelor sau ale Curților de Apel (salariu bun, nivel de muncă acceptabil) pentru posturile cu un nivel de salarizare similar și muncă mai multă de la DNA sau DIICOT? Întrebări cât se poate de legitime în contextul deficitului de personal cu care se confruntă mai ales DIICOT (la DNA, acest argument pare mai degrabă scuza perfectă pentru lipsa de performanțe).
Apoi putem să ne întrebam care sunt acei procurori cu vechime efectivă de 4 ani (plus INM și stagiatură) care sunt doriți cu disperare de cineva la DNA/DIICOT. Și mai ales de ce. Corupția și criminalitatea organizată au ajuns la un mare grad de complexitate, iar combaterea acestora nu se poate face prin procurori cu o vechime efectivă de doar 4 ani. Nici măcar avocații nu au dreptul de a pune concluzii la ÎCCJ după doar 4 ani în profesie. Nu e de ajuns ca un procuror să fie loial șefului care l-a promovat brusc de la parchetul de judecătorie la grad de PÎCCJ și salariu dublu. Capacitatea de a asculta ordine nu ține loc de competență.
Altfel, propaganda anti-CCR poate răsfula ușorată, pentru că direcțiilor specializate le-a trecut glonțul pe la ureche. După două săptămâni în care s-a urlat „desființare de facto” pe toate canalele, te teama impunerii gradului de PÎCCJ pentru toți procurorii DNA/DIICOT, doar cu limitele sesizării au făcut ca o asemenea condiție, logică în orice țară normală, să nu fie avută în vedere în Curte.
