Premium
O inițiativă personală a unui parlamentar cu iz de vendetă s-a transformat într-un proiect de lege susținut de liderii actualei coaliții majoritare. Vizate sunt atribuțiile CSAT de clasificare și de declasificare a propriilor hotărâri, în special pe cele care privesc lupta anti-corupție. Chiar dacă Constituția nu permite acest lucru, liderii PSD și ALDE doresc ca CSAT să dea ascultare Parlamentului și să se conformeze de fiecare dată când legislativul îi va cere, prin lege, să facă publică orice informație legată de aceste tip de hotărâri sau de procotoalele derivate din aceste documente.
De mai bine de un an, Liviu Dragnea a criticat protocoalele de colaborare dintre SRI și alte instituții ale statului, inclusiv cu DNA, în baza cărora, spune el, s-au făcut abuzuri. Ca atare, a cerut, în repetate rânduri, desecretizarea lor. La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu s-a raliat cererilor repetate formulate de diverse asociații ale magistraților în ultimul an și jumătate de desecretizare a acestei hotârări, care a stat la baza încheierii de protocoale între SRI și zeci de instituții de stat, inclusiv cu DNA și CSM.
În ianuarie 2017, Asociația Magistraților din România și Uniunea Națională a Judecătorilor din România îi solicitau președintelui Klaus Iohannis, “declasificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin care serviciilor de informații li s-au trasat atribuții în combaterea infracțiunilor”, pe motiv că în caz contrar nu face altceva decât să alimenteze spațiul public cu suspiciuni ce erodează încrederea în instituțiile statului.
"Sprijin demersul (...). În plus, consider că preşedintele le datorează românilor răspunsuri la întrebări referitoare la modul în care a funcţionat justiţia în România ultimilor ani. Preşedintele Iohannis şi instituţiile de forţă, pe care le protejează pas cu pas, au datoria să dea un răspuns fără echivoc", scria atunci Tăriceanu pe Facebook.
Președinția a reacționat, arătând că aceste competențe de declasificare a protocoalelor aparține Guvernului, nu CSAT care a aprobat "doar direcţii de acţiune şi măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dispuse în temeiul Legii 415/2002", și nu a impus semnarea protocoalelor în cauză.
În prezent, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici sunt semnatarii unui proiect de lege, proaspăt depus la Senat prin care se propune obligarea CSAT, prin lege, de a declasifica hotărârea nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.
Propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetăţenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informaţii de interes public şi nu mai produc efecte de orice natură.
Totodată, orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente și va putea iniția acțiuni în instanță în baza acestor documente, dacă se vor considera neîndreptățiți de interceptarile făcute pe numele lor.
Inițiatorii au cerut ca actul normativ să fie dezbătut și aprobat în procedură de urgență, chiar în sesiunea extraordinară. Surse parlamentare din actuala condiție, susțin însă că acest scenariu nu poate fi aplicat, proiectul urmând să treacă de cele două Camere, cel mai probabil în toamnă. Mai mult, conform surselor citate, alta este miza acestui proiect.
"Proiectul este de fapt cu dedicație. Drăghici i-a convins pe Dragnea și pe Tăriceanu să-i semneze proiectul. Acum că este achitat după atâția ani de anchetă, vrea să-i târască prin instanțe pe procurorii care au dispus interceptările în cazul său", ne-au explicat sursele citate.
În schimb, pentru cei doi lideri PSD-ALDE, depunerea acestui proiect constituie doar un simplu pretext, o bază de pornire pentru o miză mult mai mare: subordonarea CSAT față de Parlament, una din puținele redute care rezistă în fața ofensivei demarate de acaparare a controlului a cât mai multor instituții de stat, în paralel cu acțiunile, deja încununate de succes, de limitare a atribuțiilor prezidențiale.
Mai ales că, în momentul de față, hotărârea CSAT mult invocată de actuala Putere a fost deja declasificată de Guvern. "Nu mai are caracter secret, ci doar unul nepublic, confidențial. La ea au avut deja acces parlamentari cu certificat ORNISS, inclusiv Dragnea și Tăriceanu, parlamentari din comisia SRI. Miza o reprezintă însă declasificarea altor hotărâri CSAT, mult mai nocive decât cea din 2005", ne-au explicat sursele citate.
Pentru ca acest lucru să se întâmple însă, liderii PSD și ALDE nu au nicio ezitare să forțeze actuala legislație și Constituția și sunt dispuși să riște chiar un control de constituționalitate din partea CCR pe acest proiect de lege.
Potrivit legislației în vivoare, „procedura de declasificare a unor documente este reglementată prin dispoziţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi prin cele instituite de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România”.
În aceste condiții, „instituţiile deţinătoare de informaţii secrete de stat poartă răspunderea elaborării şi aplicării măsurilor legale stabilite conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, răspunderea privind protecţia informaţiilor în cauză revenind conducătorului autorităţii publice ori altei persoane juridice deţinătoare a unor astfel de informaţii”.
În acest caz, fiind vorba de o Hotărâre a CSAT, „măsura de declasificare a unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se realizează cu respectarea strictă a procedurii prevăzute de lege, respectiv ale prevederilor art. 19 şi art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 şi se dispune de membrii CSAT care au clasificat şi stabilit nivelul de secretizare al informaţiilor înscrise în documentul în cauză”. Articolul 19 mai prevede că „informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului”. Mai mult, "informaţiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis”. Cu alte cuvinte, numai CSAT poate declasifica ceea ce a clasificat ca secret, și nu printr-o lege adoptată de Parlament.
De altfel, în trecut, CSAT s-a prevalat de aceste atribuții pentru a spune nu unor cereri de declasificare. Informațiile cerute de DNA, înainte de deschiderea celui de-al doilea dosar, în care fostul ministru Petre Tobă era cercetat alături de alte persoane pentru favorizarea făptuitorului, erau clasificate, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării a interzis declasificarea acestora de către Ministerul Afacerilor Interne.
Un refuz cu care actualii guvernanți nu se mai pot împăca și pe care caută să-l blocheze pe viitor. Potrivit surselor citate, dacă acest poriect de lege va trece de CCR, fiind de așteptat un val de sesizări la Curte din partea Opoziției și Președinției, atunci se crează precedentul mult dorit pentru a sili CSAT, printr-un nou proiect de lege să desecretizeze alte hotărâri pe zona de justiției și luptă anticorupție. Totodată, printre potențiala tragere la răspundere în instanță a celor responsabili de luarea unor astfel de decizii în CSAT, membrii Consiliului Suprem de Apărare al Țării ar putea fi descurajați pe viitor să mai adopte astfel de decizii.
