Criza apei din județul Prahova, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără acces la apă potabilă timp de aproape o săptămână, a ajuns în prim-planul agendei guvernamentale. În contextul disputelor politice și al cererilor de demisie venite din opoziție, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind prioritățile Executivului și cercetarea responsabilităților.
Întrebat dacă ministrul Mediului ar trebui să demisioneze și ce măsuri va lua Guvernul pentru ca situația să nu se mai repete, Bolojan a evitat să intre într-o logică politică de tip sancțiune imediată și a insistat pe rezolvarea situației de urgență și pe stabilirea responsabilităților în baza faptelor.
„În afara poziționărilor politice, atunci când avem o situație de urgență, cum este cea din județul Prahova, prima obligație este să rezolvăm problemele. Înțeleg că se lucrează la soluții astfel încât, cât mai repede, locuitorii afectați – inclusiv companiile – să beneficieze din nou de apă potabilă”, a declarat premierul.
El a subliniat că problema nu poate fi tratată ca un incident punctual, ci ca un simptom al unor disfuncții structurale mai profunde.
„Având în vedere că aceste lucruri arată și defecțiuni de sistem, ceea ce trebuie să facem acum este să luăm măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. Iar cei care sunt responsabili pentru aceste evenimente trebuie să răspundă. Acest lucru se va întâmpla în zilele următoare”, a adăugat Bolojan.
PSD cere demisii
Declarațiile vin după ce PSD a cerut public demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, acuzând lipsa de reacție și gestionarea defectuoasă a situației. De cealaltă parte, ministrul a respins acuzațiile și a arătat spre structurile din subordine, susținând că nu a fost informată corect despre gravitatea riscului tehnic și că există documente care arată că situația a fost cunoscută la nivel operațional.
Criza de la barajul Paltinu a scos la iveală un lanț de decizii întârziate, informări incomplete și responsabilități fragmentate. Deși problemele tehnice au fost identificate încă din vară, lucrările de intervenție au început într-o perioadă cu risc hidrologic ridicat, iar autoritățile locale susțin că nu au fost avertizate asupra posibilității reale de oprire a alimentării cu apă.
Conform unui raport tehnic intern, înregistrat la Apele Române la finalul lunii octombrie, exista un risc clar de creștere a turbidității apei în timpul lucrărilor, ceea ce putea face imposibilă tratarea acesteia în stația de la Voila. Documentul nu ar fi fost însă adus la cunoștința tuturor factorilor decizionali implicați.
În paralel, prefectul județului Prahova a declarat că nu a fost informat asupra riscului real de sistare a apei, iar Consiliul Județean a susținut că nu a fost implicat în luarea deciziilor care au dus la oprirea alimentării.
În acest context, poziția premierului marchează o delimitare clară față de retorica politică și transmiterea unei responsabilități directe către aparatul administrativ.
„Nu vorbim despre un scandal politic, ci despre o situație care afectează viața reală a oamenilor”, au precizat surse guvernamentale, arătând că la nivelul Executivului sunt deja analizate rapoarte preliminare trimise de Corpul de Control și de structurile tehnice din teritoriu.
Bolojan a lăsat de înțeles că rezultatele acestor verificări vor fi prezentate public și că vor exista consecințe administrative și politice, în funcție de concluziile anchetei interne.
„Cei care sunt responsabili vor răspunde”, a fost mesajul transmis fără echivoc.
Criza din Prahova, lovitură asupra vieții
Pentru populația din Prahova, criza apei nu este însă o dispută birocratică, ci o lovitură directă asupra vieții cotidiene. Mii de gospodării, instituții publice, școli și unități economice au fost nevoite să funcționeze în regim de avarie. Transportul cu cisterne, distribuția de apă îmbuteliată și restricțiile severe au devenit, peste noapte, noua realitate într-un județ considerat strategic.
Criza din Prahova riscă să devină un test de maturitate instituțională pentru Guvernul Bolojan. Nu doar prin capacitatea de a remedia situația de urgență, ci prin abilitatea de a produce o reformă reală de sistem: de la modul în care sunt gestionate barajele și infrastructura de apă, până la mecanismele de avertizare timpurie și coordonarea între instituții.
Dacă aceste schimbări nu vor avea loc, avertizează experții, ceea ce s-a întâmplat la Paltinu nu va rămâne un episod izolat, ci un model reproductibil de criză administrativă, în alte județe și în alte momente-cheie.
Comentează