Premium
Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, susţine în mod fals că la CCR s-ar fi dat o decizie "cu privire la o persoană". În fapt, judecătorii constituţionali au judecat un conflict juridic de natură constituţională, un litigiu între două instituţii, Guvern şi Preşedinţie, iar Kovesi nu a fost parte în proces.
"Ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți", a declarat Kovesi, la Europa FM, cu referire la decizia CEDO prin care s-a stabilit că fostei şefe a DNA i s-a refuzat accesul la justiţie pentru că nu ar fi putut contesta pe fond decretul de revocare din funcţie.
Vezi AICI decizia integrală în cazul Kovesi! (engleză, pdf)
Dincolo de decizia propriu-zisă, Kovesi citează şi din considerentele care nu au legătură cu încălcările constatate, ci reprezintă o analiză subiectivă a situaţiei din România, din perspectiva judecătorilor care au format completul.
"Așa cum am motivat și în cererea către CEDO, am insistat ca această procedură ad-hoc prin care eu am fost revocată a fost lipsită de legitimitate, după cum s-a dovedit. Ceea ce, de fapt, CEDO stabilește este faptul că prin decizia CCR, prin care am fost revocată din funcție, în motivarea acelei decizii, a limitat dreptul de acces la o instanță. Orice funcționar civil, orice angajat are dreptul când este concediat să se adreseze cu o plângere, o contestație, la o instanță de judecată. Mie mi s-a refuzat acest drept pentru că în motivare s-a limitat accesul la o instanță.
CCR a precizat că pot ataca decretul de revocare doar pentru motive de legalitate, adică dacă președintele greșea data sau emitea un alt act. Dar nu aveam nicio șansă pe fondul problemei, anume dacă motivele de revocare erau corecte sau nu. Așa cum astăzi am văzut în hotărârea CEDO, chiar Curtea Europeană constată că motivele de revocare nu au fost întemeiate. Curtea Europeană mai reține, pe lângă faptul că motivele nu au fost pertinente, că această revocare a fost o sancțiune pentru opiniile pe care eu le-am exprimat în spațiul public cu privire la modificările sistemului judiciar. CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar.
În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor. Este interesant în conținutul motivării să observăm de ce este nevoie de un sistem de procuratură independent. Decizia este foarte importantă, emisă de un complet format din șapte judecători, luată în unanimitate. Decizia se aplică tuturor procurorilor din Europa, nu doar celor din România. Prin această decizie contribuim la întărirea independenței justiției în Europa", a mai declarat Kovesi, la Europa FM.
- CITEȘTE ȘI: Ce este ‘răsăritul fals’ – Experienţa aşa-zisei reinfectări pe care o trăiesc unii pacienţi vindecaţi de COVID-19 .
