Premium
Premier până de curând, liderul social-democraților, Vasilica Dăncilă, a intrat în cursa pentru un mandat la Cotroceni. Agenția MEDIAFAX și Gandul.info vă prezintă activitatea prezidențiabilului PSD, de la nominalizarea sa ca prim-ministru, până la ruptura sa de fostul șef de partid.
Născută din Roşiorii de Vede, Viorica Dăncilă era profesoară la Liceul din Videle în timpul Revoluției din 1989. A intrat în politică în 1996, când s-a înscris în PSD. În 2015, a fost aleasă şefa Organizației Femeilor Social Democrate.
Cum a ajuns Viorica Dăncilă prim-ministru
Viorica Dăncilă a ajuns în fruntea guvernului după ce Mihai Tudose a fost forțat să demisioneze din funcția de prim ministru, în urma disputelor cu Liviu Dragnea. Dăncilă devenea, în ianuarie 2018, cea de-al treilea social-democrat nominalizat să devină premierul României în decurs de câteva luni.
Potrivit lui Dragnea, Dăncilă era “o femeie civilizată, neconflcituală, deosebit de comunicativă”, care “nu s-a dezis niciodată de inițiativele noastre de îmbunănățire a legilor justiției”.
„Dacă colegii au avut încredere în mine, trebuie să nu-i dezamăgesc”, a spus Viorica Dăncilă.
Invocând Constituția, deciziile Curții Constituționale și "aritmetica parlamentară", președintele României a acceptat cea de-a treia propunere a PSD pentru funcția de prim-ministru.
”În primul rând, această decizie trebuie să fie conformă cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale în materie de desemnare. Și aici argumentul cel mai puternic este aritmetica parlamentară. În Parlament, după consultări, îmi este foarte clar – PSD dispune de o majoritate. Și atunci, cântărind toate argumentele, ținând cont de situația concretă din Parlament, am decis să dau PSD încă o șansă și să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă”, a declarat pe 17 ianuarie 2018 Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.
Ascensiunea politică
Inițial, Viorica Dăncilă lăsa să se înțeleagă că nu are aspirații pe linie de partid. Ea declara că nu va candida la nicio funcţie de conducere la Congresul extraordinar al PSD din luna martie, afirmând că funcţia de premier îi ocupă mult timp şi că era deja preşedintele Organizaţiei de Femei, funcție care îi permitea să fie membru BPN.
Ulterior, cu susținerea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcția de președinte executiv al partidului.
Dăncilă ar fi acceptat, chiar, să întărească relația cu președintele de atunci al PSD. În luna martie 2018, Viorica Dăncilă afirma că ar accepta să-i fie nașă de cununie liderului PSD, Liviu Dragnea, dacă i-ar cere acest lucru, afirmând că partenera acestuia de viață, Irina Tănase, este ”o fată deosebită”.
SURSE Blocaj la Cotroceni: majoritatea parlamentară de la moțiunea de cenzură nu mai există
”Sigur că da (că aș accepta să-l cunun - n.r.). De ce aș spune nu? Da, (Irina Tănase – n.r.) a venit la congres. Mi se pare un act de normalitate. Nu neg faptul că că o cunosc pe domnișoara Tănase. O cunosc pe Irina, este un om deosebit, este o fată deosebită”, a declarat la Antena 3 Viorica Dăncilă.
Ruptura de Dragnea
Ruptura dintre Dăncilă și șeful ei de partid, Liviu Dragnea, a intervenit cănd a refuzat să emită ordonanțe de urgență în Justiție. De altfel, Viorica Dăncilă a spus că nu a primit un astfel de proiect, dar că oricum l-ar fi respins. Ea a mai amintit și de ”insistențele lui Liviu Dragnea” referitoare la acest subiect. Viorica Dăncilă a acuzat și ”izolarea în Palatul Victoria” la care a fost supusă din partea lui Dragnea.
Lansarea Vioricăi Dăncilă ca lider de partid a avut loc imediat după alegerile europarlamentare, după ce, pe 27 mai Liviu Dragnea a fost a fost condamnat la închisoare de 3 ani și 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost definitivă, fiind a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.
Premierul Viorica Dăncilă a convocat Biroul Permanent Național și Comitetul Executiv, pentru a doua zi.
"Am convocat o parte din liderii PSD din miniștri guvernului pentru a decide împreună în aceste momente importante pentru PSD. Indiferent de sentimentele față de Liviu Dragnea vă dați seama că pentru PSD condamnarea președintelui în funcție reprezintă un moment dificil așa cum a reprezentat pentru orice partid. Uman vorbind este o dramă atât pentru el ca persoană cât și pentru familia lui, iar în calitate de colegi de partid suntem alături de dumnealui și de familia sa, evident este un moment dificil. Vreau să precizez că nu vom comenta în nici un fel decizia instanței de judecată pronunțată astăzi", a afirmat Viorica Dăncilă, într-o declarație de presă la sediul PSD.
Pe 29 iunie, în cadrul unui congres extraordinar, Dăncilă a fost aleasă la șefia PSD.
La sfârșitul lunii august, ea a fost desemnată drept candidatul social-democraților la alegerile prezidențiale. Întrebată în timpul unui interviu la Adevărul dacă, în cazul în care ar ajunge președintele României, l-ar grația pe fostul lider al PSD, Viorica Dăncilă a răspuns: „Doamne ferește!”.
Ziua în care Cabinetul Dăncilă a căzut
Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moțiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. Șeful statului a spus că marți, cel târziu, va anunța desemnarea noului premier. PNL a decis în urmă cu câteva luni ca Ludovic Orban să fie propunerea de prim-ministru.
Mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă a fost marcat de unele gafe diplomatice, printre care anunțul că România își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, de protocol sau de exprimare.
Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor și anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.
Mandatul Președintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în țară la prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în același interval orar.
Cât despre votul în secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
