Premium
Cazul arestării preventive a Alinei Bica, fost procuror-şef DIICOT, este prezentat de presa franceză ca unul reprezentativ pentru guvernarea coruptă de la Bucureşti.
"De la intrarea să în UE, în 2007, statul român vorbeşte despre corupţie şi crimă organizată ca despre una dintre principalele sale preocupări. Dar cum să lupţi împotriva acestui flagel când responsabilii sunt chiar cei care reprezintă însuşi statul?", se întreabă publicaţia franceză Le Journal International, citată de ziare.com.
Autorul articolului reaminteşte că DNA a început lupta împotriva corupţiei încă din 2005, scoţând la lumina "numeroase afaceri" şi insistând pentru instalarea unei politici mai transparente pentru cetăţenii români. Articolul aminteşte de cazul Adrian Năstase, dar şi de Dosarul Microsoft.
Cazul Bica a explodat la câteva zile după alegerile prezidenţiale care au trezit speranţe celor care lupta împotriva corupţiei, comentează sursa citată. La 21 noiembrie, la cinci zile după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale, cel care a făcut din lupta anticorupţie una din priorităţile campaniei sale, un nou scandal a bulversat clasa politică.
"Alina Bica, nici mai mult nici mai puţin decât şeful departamentului de lupta contra crimei organizate şi terorismului, procuror şi fost secretar de stat, a fost pusă sub acuzare", scrie Le Journal Internaţional. "Dar nu a fost singură implicată: patru alţi oameni politici sunt şi ei amestecaţi în această afacere", scrie sursă citată, prezentând numeroase detalii din dosar.
Autorul articolului spune că viitorul preşedinte Klaus Iohannis reprezintă "o speranţa pentru un popor deziluzionat". "Cu siguranţă, această situaţie este departe de a se fi terminat: numeroase capete de politicieni cad în fiecare săptămână. Corupţia este la ordinea zilei în România, dar alegerea lui Klaus Iohannis este o veritabilă speranţă pentru poporul român. În timpul campaniei sale, noul preşedinte a declarat: 'Sunt singurul candidat rămas în cursa care este gata să va garanteze justiţie, independentă şi stat de drept'", se mai arată în articolul din publicaţia franceză.
