Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o dezvăluire incendiară a cunoscutului istoric Marius Oprea despre Principele Radu Duda, soțul Principesei Margareta, și relația sa cu Securitatea.
Național:
Istoricul Marius Oprea pune la zid cuplul Margareta si Radu Duda, doua persoane atat de avide de bani si onoruri incat nu ezita sa distruga reputatia Casei Regale daca din asta le iese lor ceva.
Desi ascendenta i-a transmis sange regal Margaretei, prima nascuta a Regelui Mihai pare sa o fi luat pe un drum total gresit. Unul care nu e demn de o printesa. Dovada in acest sens sunt ultimele fapte de arme ale Margaretei: si-a eliminat nepotul din familie – implicit de la mostenire, a facut reclamatii impotriva rudelor la Politie, a batut palma (contra cost) cu urmasii comunistilor care l-au debarcat si exilat fortat pe rege. Un rege despre care tot mai multa lume banuieste ca este acum tinut in geam de Margareta pana cand PSD va reusi sa institutionalizeze, prin lege, Casa Regala – asa cum s-au inteles Dudele cu Liviu Dragnea. Institutionalizare care va scuti ”maiestatile” lor de plata chiriei, servitorilor si a intretinerii Palatului Elisabeta, ba le va baga si un ban de cheltuiala in plus in nesatulele lor buzunare. Beneficii asteptate cu limba scoasa de o printesa care a iesit in evidenta doar prin casatoria cu un actoras de duzina specializat in ”dusul tavii”.
Iata insa ca Marius Oprea spune ca Radu Duda nu se ocupa doar cu actoria in tinerete, ci si colabora indeaproape cu Securitatea ceausista. ”Am vazut cu ochii mei o trimitere clara la Radu Duda intr-un document autentic al Securitatii. Radu Duda era considerat <>, adica se ocupa, la ordinele Securitatii, de cei care urmau sa colaboreze cu Securitatea. Documentul este de neatacat”, afirma Oprea, care se declara convins ca exista si alte documente referitoare la ”printul” Duda in arhivele SRI si MApN. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a rămas fără maşina de lux. Parlamentarul susţine că maşina, un Range Rover de 140.000 de euro cumpărat acum două luni, fusese parcată aseară chiar lângă sediul SRI. Miercuri dimineaţă, parlamentarul nu şi-a mai găsit SUV-ul în parcare.
Parlamentarul social-democrat spune că şi-a lăsat maşina aseară, după ce a venit de la Parlament, lângă blocul în care locuieşte chiar în apropierea Parlamentului şi exact lângă sediul Serviciului Român de Informaţii din Capitală. Cătălin Rădulescu susţine că ieri a strâns în Parlament semnături pentru modificările aduse la legea justiţiei şi toate amendamentele pe care le avea în maşină. Reprezentanţii societăţii de unde a cumpărat bolidul susţin că o astfel de maşină nu poate fi furată. Poliţiştii au făcut astăzi toată ziua cercetări.
”Dimineaţă, la ora 10.00, am vrut să vin la Comisia de Anchetă şi când am ieşit din bloc nu am mai găsit maşina. Clar am fost urmărit de cineva. În al doilea rand, să furi o maşină de lângă Parlament şi SRI mi se pare o chestie neimaginabilă”, a declarat pentru Realitatea TV Rădulescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Economia germană duduie şi trage după ea întreaga economie europeană, însă majoritatea germanilor nu gustă porţii prea mari din prosperitatea astfel creată. Multora le revin porţii prea mici, scrie Deutsche Welle. Potrivit fundaţiei susţinute de sindicate Hans-Bockler-Stiftung, pericolul sărăciei este ridicat în Germania, fiind necesare măsuri urgente pentru a evita o criză.
Să presupunem că nu mai ai niciun venit pentru că te îmbolnăveşti şi nu mai poţi munci. Asigurarea pentru handicap a fost prea scumpă, iar de pensie pentru handicap nici nu se pune problema. Un alt caz: ajungi la pensie, dar pensia de stat este atât de scăzută, încât nu poţi supravieţui pe baza ei şi nici nu ai o pensie privată pe care te poţi baza.
În ambele cazuri, securitatea financiară este inevitabil ameninţată. Beneficiile sociale intervin numai când nu ai mai nimic. Iar chiar dacă poţi obţine ajutor de şomaj sau asistenţă socială, eşti practic sub linia sărăciei.
Institutul pentru Ştiinţe Economice şi Sociale (WSI) din cadrul fundaţiei Hans-Bockler-Stiftung şi-a bazat ultimul raport pe astfel de cazuri. Potrivit acestuia, o treime din gospodăriile germane pot supravieţui câteva săptămâni cu economiile făcute. La cealaltă extremă, gospodăriile de la capătul opus al scării activelor ar putea, fără a mai genera venituri, supravieţui cel puţin două decenii. Salariile reduse şi datoriile sunt motivele principale.
Activele sunt foarte neuniform distribuite în Germania. Zece procente din populaţie deţin 60% dintre active. Există de asemnea o diferenţă între Est şi Vest. De asemenea, cetăţenii mai în vârstă sunt mai avuţi, în timp ce părinţii singuri au cea mai slabă capacitate de a face faţă unei potenţiale pierderi a veniturilor.
Nemţii din categoriile cu venituri mai scăzute tind să nu aibă niveluri ridicate de venituri disponibile, spune Anke Hassel, director WSI. Printre altele, acest lucru se datorează faptului că Germania este o „ţară a chiriaşilor“. Numai 40% dintre nemţi au propria locuinţă. Pe de altă parte 70, până la 80% dintre italieni şi spanioli deţin proprietăţi, iar valoarea unora dintre acestea a crescut semnificativ. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
La Bonn, în Germania, se încheie pe 17 noiembrie cea de-a 23-a Conferinţă ONU pe tema climatului (COP23), o nouă încercare a comunităţii internaţionale de a accelera mobilizarea în vederea salvării unei planete în pericol. Aceste ultime două zile sunt rezervate unor discursuri pronunţate de numeroşi responsabili politici, în jur de 150, printre care cancelarul Germaniei, doamna Angela Merkel şi şeful statului francez Emmanuel Macron. Cuplul franco-german înţelege să-şi asume un rol special în acest context şi să dea un nou elan mobilizării ecologice mondiale.
Angela Merkel şi Emmanuel Macron mai vor de asemenea să demonstreze că retragerea Statelor Unite din acordurile semnate anul trecut la Paris privind climatul nu înseamnă şi o lovitură de graţie date acestor angajamente. Mai devreme sau mai tîrziu, îşi spun de fapt liderii reuniţi la Bonn, America va înţelege că trebuie să revină la masa discuţiilor, pentru că problemele abordate sunt de interes general, sunt planetare, şi sunt şi foarte urgente.
Oamenii de ştiinţă au fost cît se poate de categorici în concluziile lor: anul 2016 a afişat cele mai înalte temperaturi înregistrate vreodată, iar anul 2017 bate toate recordurile în materie de catastrofe climatice extreme. Europa, sau mai bine spus Uniunea Europeană, încearcă, în acest context, să dea tonul mobilizării şi să-şi asume ca o prioritate tranziţia ecologică.
Angela Merkel şi Emmanuel Macron sunt doi lideri al căror angajament ecologic este credibil şi pe post de exemplu. Angela Merkel a prezidat prima Conferinţă pe tema climatului în 1995, la Berlin, pe cînd era ministru al mediului înconjurător. Mai nou însă ea se află sub presiune, pentru că ecologiştii doresc reducerea ponderii cărbunelui în producerea de energie electrică. Ori, Germania, care a renunţat deja la energia nucleară, nu-şi poate permite deocamdată să se separe cu paşi mari de energiile fosile, extrem de poluante.
In ce-l priveşte pe Emmanuel Macron, vocaţia sa ecologică este relativ recentă. In cursul campaniei pentru prezidenţiale temele legate de ecologie au fost foarte puţin prezente pe agenda sa. După alegerea sa ca preşedinte s-a produs însă, în ce-l priveşte, un fel de declic. El l-a numit, de exemplu, pe Nicolas Hulot, personalitate ecologistă emblematică pentru francezi, în postul de ministru însărcinat cu mediul înconjurător. Tot Emmanuel Macron a fost liderul european care a avut curajul să-i spună în faţă, în mod răspicat, lui Donald Trump, că face o mare eroare părăsind acordurile pe tema climatului. (Mai multe detalii AICI)
