Premium
Incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorităţii rome, este strâns legată de proiectul unei Românii moderne, puternice, educate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, vineri, în cadrul unui eveniment prilejuit de împlinirea a 160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române, citit de consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu.
El a arătat că, la 160 de ani de la încheierea procesului de dezrobire a romilor, viaţa acestei minorităţi rămâne încă marcată de lipsa de integrare economică şi în sistemele naţionale de educaţie, de asigurări sociale şi de sănătate. Iohannis susţine că emanciparea romilor, un obiectiv al Revoluţiei de la 1848, deşi a fost juridic şi politic realizată, "a rămas incompletă în plan economic şi social".
"De la fenomene de excluziune socială sau segregaţionism şi până la o anumită reticenţă în asumarea de către romi a propriei identităţi etnice şi culturale, acestea sunt tare ce nu sunt simplu a fi depăşite. Cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate şi fermitate. La 160 de ani de la dezrobire, nu toţi romii sunt şi cetăţeni. Unui număr important dintre ei le lipsesc actele de identitate, privându-i de orice perspectivă de integrare în sistemele naţionale de educaţie, sănătate, asistenţă socială şi de drepturile prevăzute de Constituţie. Această situaţie ar trebui să fie în atenţia autorităţilor responsabile", susţine Iohannis, în mesajul său.
Şeful statutul menţionează, în acest context, Legea 28/2011, apreciind că reprezintă al doilea moment ca importanţă "în asumarea răspunderii politice pentru istoria şi soarta comunităţii rome", după adoptarea raportului asupra Holocaustului în România.
"Legea a dat un impuls dezvoltării cadrului instituţional şi strategic, colaborării dintre autorităţile publice, precum şi dintre acestea şi societatea civilă a minorităţii rome. Nu putem afirma însă că România a rezolvat toate disfuncţionalităţile de natură instituţională implicate în aplicarea politicilor publice pentru incluziunea socială a minorităţii rome. Totuşi, o serie de blocaje de comunicare şi praguri de înţelegere au fost depăşite în ultimii ani. Modul în care minoritatea romă îşi depăşeşte marginalizarea este o probă atât a propriei voinţe, cât şi o dovadă a maturităţii, a forţei coezive şi a înţelepciunii societăţii româneşti în ansamblul său", punctează preşedintele.
