stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
LIVE Vezi aici prezeța la vot pe județe, actualizată la 5 minute

Motivele schimbării poziției României în scandalul apartenenței UK la UE

cameron

Hotnews:

Britanicii vor vota intr-un referendum daca vor sa ramina in UE sau sa iasa. Brexit, asa cum e cunoscut scandalul apartenentei UK la UE, este exemplul perfect de criza interna transformata intr-o uriasa criza externa. Premierul David Cameron si-a asigurat victoria in partid si in alegerile parlamentare din 2015 prin promisiunea ca va renegocia termenii apartenentei la UE. Acum, UE discuta cererile lui Cameron, care au potentialul sa arunce in aer o uniune fragilizata de nenumarate crize interne. Cel mai probabil, Romania si suratele est-europene vor fi tarile cele mai afectate in urma compromisului intermediat de Bruxelles, dar si Franta ori Germania sint nervoase din cauza comportamentului Londrei. Romania, prin presedintele Iohannis, si-a schimbat pozitia, constienta ca nu poate purta singura povara Brexit-ului...
Romania, la fel ca alte tari est-europene, se simte direct vizata de cererile lui Cameron. Peste 175.000 de romani traiau in 2015 in Marea Britanie, in crestere mare fata de anul precedent.Romania e prinsa acum intre ciocan si nicovala. Daca respinge total propunerile lui Cameron si oferta lui Tusk, in numele protejarii cetatenilor romani din UK, Romania (alaturi de un alt stat est-european, eventual) poate provoca esecul intern al lui Cameron si un vot covirsitor pentru Brexit la referendumul din iunie 2016. Daca le accepta, Iohannis ar putea fi acuzat ca nu se bate pentru drepturile cetatenilor romani.
Asa ca Romania a decis sa negocieze, la fel ca si celelalte tari est-europene. Daca la vizita lui Cameron la Bucuresti din decembrie 2015 Iohannis s-a aratat mai degraba inflexibil in ce priveste drepturile romanilor, el si-a schimbat pozitia ieri, 15 februarie. Dupa o discutie la Cotroceni cu Donald Tusk, Iohannis a declarat ca "am subliniat ca pentru Romania este important, in primul rand, ca mecanismul de salvgardare sa fie nediscriminatoriu, sa aiba un caracter exceptional si cat mai limitat in timp. Aplicarea acestuia trebuie sa se faca pe baza unor justificari pertinente. Totodata, am sustinut ca trebuie evitata aplicarea arbitrara a acestor masuri si asupra altor categorii de beneficii si sa se ia in calcul numai prestatiile necontributive"...
Romania e dispusa sa-si flexibilizeze pozitia si sa accepte "frana de urgenta" pentru romanii din UK doar daca nu se aplica retroactiv (adica sa nu se aplice romanilor care sint deja in Marea Britanie la ora adoptarii legislatiei, ci doar romanilor care vor merge acolo dupa adoptarea legislatiei). De asemenea, Romania cere ca acest mecanism sa nu devina unul permanent, ci sa fie limitat in timp. In ce priveste adaptarea alocatiilor pentru copii la valorile romanesti, Iohannis a cerut ca aceasta solutie sa nu fie extinsa si la alte ajutoare sociale.
E o mare schimbare de pozitie. De ce, care sint motivele?
In primul rind, Romania e constienta ca miza negocierii e uriasa. Daca ii va refuza lui Cameron orice propunere si va avea o pozitie inflexibila, atunci Cameron se va intoarce acasa cu mina goala si nu va putea sustine raminerea UK in UE. Brexit-ul nu va putea fi evitat. Or, pentru Romania (ca si pentru alte state membre) iesirea Marii Britanii din UE ar fi o adevarata catastrofa politica, cu efecte aproape imposibil de cuantificat.
In al doilea rind, celelalte state est-europene si-au aratat si ele disponibilitatea de a negocia. Or, sa ramina singurul adversar al Marii Britanii ar fi pentru Romania o nesabuinta politica. Efectele pe termen lung ar fi nefaste, mai ales ca Marea Britanie este unul dintre putinii aliati ai Romaniei in UE si NATO in ce priveste politica fata de Rusia, de exemplu.
In al treilea rind, Romania isi poate folosi intelept pozitia pentru a obtine avantaje in alte dosare fierbinti. In schimbul flexibilizarii pozitiei in scandalul Brexit, Bucurestiul poate negocia si cu Marea Britanie, dar si cu UE un sprijin mai puternic in fata politicii agresive a Rusiei, ori o deschidere pe dosare sensibile precum Nord Stream 2 sau chiar Schengen. Depinde de presedintie si diplomatia romaneasca sa simta limitele de negociere si sa fie creative.
In cadrul negocierilor, Romaniei ii ramine sa se asigure ca aceasta clauza de salvgardarea nu poate fi utilizata abuziv si de alte state. Si, in acelasi timp, sa il ajute, paradoxal!, pe Cameron sa "vinda" acasa solutia negociata ca pe o victorie majora, astfel incit sa ii linisteasca pe euro-sceptici si sa pastreze Marea Britanie in UE.

Ziarul Financiar:

Într-o analiză publicată în Financial Times, Wolfgang Münchau scoate în evidenţă patru semne că zona euro este pândită de o nouă criză financiară. Versiunea 2.0 a crizei financiare, anunţată de turbulenţele de pe burse, ar putea părea mai puţin înspăimântătoare decât cea originală, în unele privinţe, dar mai gravă în altele, scrie el.
Zona euro are o umbrelă nouă, iar capitalul băncilor se bazează mai puţin pe datorii.  Primul semn de criză, şi cel mai important, este revenirea gemenilor toxici: interacţiunea dintre bănci şi guverne. Recentul crah al acţiunilor băncilor a coincis cu creşterea yieldurilor obligaţiunilor statelor de la periferia zonei euro. Modelul este similar cu ce s-a întâmplat în 2010-2012. Randamentele obligaţiunilor suverane nu au atins nivelurile ameţitoare din timpul crizei...
Al doilea semn este eşecul uniunii bancare a Europei. Această uniune nu este decât un compromis: supraveghere şi regim de rezoluţie bancară comune, dar fără un sistem comun de asigurare a depozitelor şi fără un mecanism suveran de bailout...
Al treilea semn este că aşteptările pieţelor privind inflaţia s-au schimbat continuu. BCE ia aceste aşteptări poate prea în serios. Indicatorul, cu o „bătaie” de 5-10 ani în viitor, este la minimul record, de 1,4%.Ţinta de inflaţie a BCE este de 2%. Aceasta înseamnă că pieţele nu mai au încredere în BCE. Al patrulea semn este teama pieţelor de dobânzile negative. Vasta majoritate a celor 6.000 de bănci europene funcţionează pe modelul tradiţional al creditelor şi depozitelor: atrag depozite pe care le dau drept credite. În mod normal băncile ar ajusta dobânzile pe care le oferă deponentţilor în linie cu dobânzile cerute lor de BCE, menţinând o marjă de profit între ele.

Adevărul:

Cei mai mari exportatori de petrol, Rusia şi Arabia Saudită, au ajuns marţi la o înţelegere  ca să îngheţe producţia de petrol, dar au adăugat că şi alţi producători trebuie să se alăture acestei iniţiative – este vorba în primul rând de Iran, marele absent de la discuţii şi care anunţase anterior că este decis să-şi crească producţia. Miniştrii petrolului din Arabia Saudită, Qatar şi Venezuela au anunţat că au ajuns la un acord care să permită eliminarea supraofertei de pe piaţa internaţională şi să sprijine creşterea preţului ajuns la minimul ultimilor 12 ani. Ministrul saudit Ali al-Naimi a spus că îngheţarea producţiei la nivelul din ianuarie – aproape de recordul maxim – este o măsură adecvată şi speră ca şi alţi producători să adopte un plan asemănător. Ministrul venezuelean al petrolului, Eulogio Del Pino, a adăugat că discuţiile vor continua miercuri la Teheran cu Iran şi Irak şi speră la un rezultat pozitiv. Preţul petrolului Brent a săltat brusc la 35,55 de dolari pe baril după ce au apărut informaţiile referitoare la negocierile secrete dintre Rusia şi cei mai importanţi producători din OPEC. Ulterior s-a ieftinit până sub 34 de dolari, după ce a devenit evident că nu poate fi vorba de o reducere bruscă a producţiei de petrol.

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.