Premium
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) a anunţat că a câştigat procesul în cazul concursului "Noul MNIR", conducerea instituţiei muzeale fiind obligată să reia negocierea pentru contractul de atribuire cu firma de arhitectură câştigătoare.
Un comunicat al OAR arată: ”Ne bucurăm să anunţăm că, în urma demersurilor judiciare promovate, poziţia noastră a fost, în final, corect înţeleasă, conduita noastră fiind integral validată de instanţa de judecată. Soluţia instanţei de recurs, în extras de pe portal, este următoarea: «Admite recursurile. Casează în tot sentinţa recurată şi, în rejudecare : Admite contestaţiile conexe. Anulează Decizia nr. 11/16.01.2017 emisă de pârât, prin care a fost anulată în întregime procedura de atribuire. Obligă pârâtul la reluarea procedurii de atribuire prin reluarea etapei de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare»”.
OAR a citat Hotărârea nr. 3572/2017, pronunţată în 21 septembrie. ”Considerăm că adevăraţii câştigători ai procesului sunt «instituţia concursurilor de arhitectură», patrimoniul naţional şi viitorii vizitatori ai muzeului”, au scris reprezentanţii OAR pe platforma de socializare Facebook.
Până la momentul publicării acestei ştiri, Ernest Oberländer-Târnoveanu nu a răspuns solicitării Agenţiei de presă News.ro de a oferi un comentariu. Concursul internaţional de soluţii de arhitectură ”Noul Muzeu Naţional de Istorie a României” a fost organizat de Ordinului Arhitecţilor din România şi demarat pe 1 februarie 2016, jurizarea proiectelor desfăşurându-se în perioada 28 - 30 iunie. Acesta a fost anulat de Ernest Oberländer-Târnoveanu pe 2 februarie 2017.
Directorul MNIR a explicat, la finalul unei conferinţe de presă, în luna mai, că anularea concursului a fost generată de faptul că un membru al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) a tradus inexact în limba engleză un detaliu din caietul de proiectare, legat de curtea interioară a sediului.
”În caietul de proiectare înaintat de MNIR scria curte interioară acoperită total şi cineva din comisia tehnică a OAR a tradus în limba engleză total sau parţial”, a explicat el. În concurs, dintre cele 38 de proiecte înscrise, 37 au intrat în jurizare, 18 fiind din România şi 19 din ţări precum Spania, Italia, Franţa şi Argentina. Concursul a fost câştigat de Firma Starh din România.
Juriul a fost alcătuit din arhitecţii Rainer Mahlamaki - Finlanda (preşedinte), Pere Riera - Spania, Dan Hanganu - România, Roisin Heneghan - Membru Juriu Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA), Oana Bogdan - Belgia, Şerban Sturdza - România, directorul general MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu. Membrii supleanţi au fost Kim Attila şi Isa Stürm. Lucrările de refacere a Muzeului Naţional de Istorie a României erau programate să înceapă în 2018, după cum declara Ernest Oberländer-Târnoveanu în luna octombrie. Bugetul pentru refacerea clădirii şi a spaţiului expoziţional era estimat la 89 de milioane de euro fără TVA, iar cel pentru proiectare - de 3.640.000 de euro fără TVA. Banii ar fi fost alocaţi de Consiliul Europei, iar TVA-ul acoperit de Guvernul României, din bugetul public.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai declarat în luna mai, pentru News.ro, că bugetul care fusese alocat este ”conservat”. ”Bugetul este conservat, ca să spun aşa. Banii nu s-au pierdut. Ei există şi vor fi alocaţi în momentul în care am intrat în faza următoare”, a spus directorul muzeului, precizând că este vorba despre suma de 3.640.000 de euro fără TVA pentru proiectare. Muzeul Naţional de Istorie a României, înfiinţat în 1970 şi inaugurat în anul 1972, funcţionează într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, construită între anii 1894-1899, pe baza planurilor arhitectului Alexandru Săvulescu.
