Premium
Declinul preţurilor de consum în România a încetinit în iulie la 1,3%, de la 1,6% în luna iunie, când rata anuală a inflaţiei a intrat în teritoriu negativ pentru prima oară în ultimii 25 de ani, potrivit mediei estimărilor analiştilor intervievaţi de Reuters.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a anticipat înainte de publicarea datelor referitoare la inflaţia din luna iunie că acestea vor indica o reducere a preţurilor de peste două puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, în timp ce indicele anual va coborî la peste -1%.
El a reiterat ideea că în România nu se poate vorbi despre deflaţie, întrucât ar presupune că preţurile scad treptat, iar populaţia nu mai cumpără, în aşteptarea unor scăderi şi mai mari de preţuri.
La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9%.
Toţi cei nouă analişti intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să menţină dobânda de politică monetară la minimul record de 1,75%, la şedinţa programată pe 4 august, notează Mediafax.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat pe 1 iulie, după decizia de menţinere a dobânzii cheie la 1,75% şi a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor la 8% pentru lei şi 14% pentru valută, că instituţia ia în calcul o reconsiderare prudentă a politicii monetare, prin modificarea calendarului de relaxare a politicii, respectiv de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelul european, întrucât trebuie să echilibreze programul fiscal.
Isărescu a precizat că reconsiderările se referă la nivelurile pe care BNR le urmăreşte în final în ceea ce priveşte rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variaţie, dar şi alţi indicatori, precum datoria netă.
"Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi", a spus atunci şeful BNR.
Isărescu a atras atenţia că dozajul în politica monetară este esenţial, având în vedere că orice decizie are efect pe o perioadă mai mare, de 1-2 ani, iar la momentul deciziei există "o pondere mai mică sau mai mare de necunoscut în viitor".
Analiştii intervievaţi de Reuters mai anticipează că economia României va înregistra o creştere de 4,1% în trimestrul al doilea şi de 3,7% pe ansamblul anului 2015.
Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier.
Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările din luna mai ale Comisiei Naţionale de Prognoză iau în calcul un avans de 3,3%.
Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.
