Premium
După ce Ponta, cel slobod la gură, a vorbit despre aranjamentul de guvernare dinaintea parlamentarelor între PSD, PNL, Iohannis și Cioloș, Dragnea nu mai are somn. Dar nu doar el.
Ca într-o operetă de trei parale, Dragnea și Cioloș își dau replici acide, după care bat în retragere amândoi ca să nu-și facă viața prea grea atunci când Iohannis îl va nominaliza tot pe Cioloș prim-ministru, iar Dragnea va trebui să înghită cu noduri gălușca.
Dragnea amenință cu moțiunea de cenzură, Cioloș aruncă pisica cu scutirile de impozit pentru veterani în curtea PSD. Susținătorii lui Cioloș îi sar în apărare, votanții PSD răsuflă ușurați că partidul trăiește și că Cioloș e adversar, nu prieten.
După care, „pupat piața independenței”. Dragnea admite cu jumătate de gură că n-au majoritate pentru moțiunea de cenzură și n-au chef să preia guvernul înainte de alegeri. Îi cere umil lui Cioloș să-și ceară scuze. Spectacolul se încheie, toată lumea pleacă fericită acasă.
Așadar, ce trebuie să înțeleagă poporul pesedist? Că Cioloș e adversarul lor, nu vreun prieten. Că lui Dragnea nici prin cap nu-i trece să-l mai accepte pe Cioloș prim-ministru, după alegeri. Că Dragnea își dorește o majoritate PSD-ALDE. Concluzia – să luptăm în campania electorală ca să ieșim pe primul loc și să dăm premierul!
În realitate, povestea e pentru mobilizarea oștirilor PSD. Poate că și Dragnea și-ar dori ca această poveste să fie mai mult decât un basm. Spre deosebire de pesediștii de rând, el are însă o problemă cu Teldrum. Asta îl împiedică să viseze
