Premium
USR a solicitat miercuri Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să sesizeze Comisia de la Veneţia din partea Parlamentului pentru a obţine o interpretare oficială cu privire la raportul acestei instituţii despre introducerea unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu. USR a adresat această cerere în contextul în care Parlamentul va discuta o recomandare a CCR pentru introducerea unui prag valoric pentru această infracţiune.
”USR susţine necesitatea de a obţine o interpretare oficială din partea Comisiei de la Veneţia asupra acestui raport, astfel încât eforturile Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei să se concretizeze într-un proiect normativ compatibil cu ultimele evoluţii şi recomandări europene în domeniu”, se arată într-un comunicat de presă transmis de USR.
Uniunea arată că legislaţia românească trebuie pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, printre acestea fiind şi decizia numărul 392/2017 a CCR, în care se precizează că „legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim“ rezultate din comiterea infracţiunii în serviciu. ”Având în vedere dorinţa coaliţiei de guvernare PSD-ALDE de a institui un prag pentru abuzul în serviciu, bazându-se pe decizia Curţii Constituţionale care interpretează în mod eronat raportul Comisiei de la Veneţia, am hotărât să solicităm Parlamentului să înainteze o adresă oficială către Comisia de la Veneţia ca să ne clarifice prevederile privind pragul la abuzul în serviciu. USR nu susţine introducerea unui prag pentru această infracţiune, deoarece de multe ori prejudiciul abuzului în serviciu nu poate fi cuantificat în bani, dar consecinţele faptei sunt foarte grave pentru societate”, a explicat senatorul USR George Dircă.
Solicitarea USR, realizată la iniţiativa lui Dircă, vine în contextul în care, la sfârşitul lunii septembrie, purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneţia, Panos Kakaviatos, a precizat pentru ziarul „Adevărul“ că raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală se referă exclusiv la situaţia miniştrilor, iar pragul respectiv nu este unul financiar, decisivă fiind natura faptei şi nu gravitatea prejudiciului cauzat prin abuzul în serviciu. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, nu şi la altor infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere, a mai arătat purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneţia, conform news.ro.
