Alexandru Rafila, despre forma actuală a Planului Național de Combatere a Cancerului: Făcut de neprofesioniști, de cineva care habar n-are

Alexandru Rafila, despre forma actuală a Planului Național de Combatere a Cancerului: Făcut de neprofesioniști, de cineva care habar n-are

Experți în domeniul oncologiei – profesori universitari și medici cu experiență – lucrează, de la începutul anului 2023, pentru adaptarea și corectarea actualului Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC). Demersul este unul laborios, având în vedere complexitatea acestui subiect, iar lupta pentru combaterea cancerului este dusă permanent, la toate nivelurile, punctul central fiind Ministerul Sănătății.

Normele care să răspundă nevoilor pacienților din România – precizează Alexandru Rafila, ministrul Sănătății -, ”trebuie să țină cont de serviciile medicale existente, de resursele umane disponibile, dar și de posibilitățile de finanțare ale sistemului medical”.

În același timp, aceste norme trebuie să fie în concordanță cu Planul European de Cancer, spune Alexandru Rafila. Ministrul Sănătății trage, însă, un semnal de alarmă și dezvăluie, în exclusivitate pentru Gândul, că forma actuală a PNCC a fost redactată de ”neprofesioniști”, iar cei care lucrează acum la revizuire și la redactarea normelor au fost puși în fața unei misiuni aproape ”imposibile”.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a declarat că planul a fost elaborat, inițial, fără consultarea Ministerului Sănătății (MS) și a comisiilor de specialitate.

Mai mult, amendamentele depuse de MS la prezentarea proiectului de lege în Senat au fost integral respinse, cu toate că aduceau corecții semnificative și permiteau elaborarea mai rapidă a normelor.

Totuși, a precizat ministrul Sănătății, în exclusivitate pentru Gândul, ”sunt și două lucruri pozitive” în ceea ce privește PNCC, numai că o ”oportunitate extraordinară” a fost ratată de ”neprofesioniști”.

”Este lăudabil că s-a ajuns la un consens politic. Este nevoie de un Plan Național de Combatere a Cancerului. Al doilea lucru pozitiv este că acest obiectiv a fost preluat de Administrația Prezidențială și promovat ca o prioritate”, spune ministrul Sănătății. Numai că, adaugă Alexandru Rafila, ”deși a existat o oportunitate extraordinară prin consensul politic și prin patronajul președintelui României, cei care au scris această lege nu au fost profesioniști”.

Alexandru Rafila: ”Acest plan nu a fost făcut de specialiști”

Unul dintre ”părinții” formei actuale a Planului Național de Combatere a Cancerului a fost Constantin Dina – a lucrat la Ministerul Sănătății, la Corpul de Control -, conferențiar la catedra de anatomie a Facultății de Medicină din Constanța. Constantin Dina a fost trimis în judecată de DNA pentru ”corupție” – mai multe informații AICI.

Al doilea ”părinte” al PNCC este Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovare în Medicină, o organizație neguvernamentală cu sediul în București, specialiștii afirmând că nu are nicio specialitate medical și că se ocupă cu activitatea de lobby pentru diverse companii.

În acest moment, a fost realizată de experți o revizie a textului PNCC, care permite elaborarea rapidă a normelor. PNCC a necesitat o reformulare într-un cadru logic, astfel încât să întrunească criteriile unui instrument de planificare, care să poată fi utilizat în monitorizarea implementării, evaluarea impactului măsurilor și care să permită corecţiile necesare acolo unde se constată deficienţe.

În exclusivitate pentru Gândul, Alexandru Rafila – ministrul Sănătății – a oferit detalii de ultimă oră despre stadiul în care se află revizuirea PNCC.

”Am făcut o comisie de specialiști încă din luna decembrie a anului trecut și am trecut la analiza PNCC, ca să facem normele. În timpul analizei am observat că există niște chestii acolo care, pur și simplu, nu au niciun sens. Vă dau un exemplu: Prevenția cancerului prin înființarea unor departamente de sănătate publică la toate spitalele din România. Un nonsens.

Există foarte multe pasaje care sunt făcut cu Google Translate și nici măcar nu sunt în limba română, se vorbște despre kit-uri de testare sau pentru detecția cancerului. Ministerul Sănătății nu se ocupă cu așa ceva, nu are astfel de atribuții. Și mai sunt multe astfel de exemple.

Acest plan nu a fost făcut de specialiști. Noi am vrut să găsim o soluție, nu știu cine sunt acei specialiști despre care se vorbește. Eu am făcut o comisie compusă din 20 de specialiști și niciunul dintre ei nu-și asumă paternitatea acestui document. Eu apar ca inițiator, când s-a făcut această inițiativă am sprijinit-o, firește. Trebuie să existe un Plan Național de Combatere a Cancerului. Ce s-a întâmplat, însă, ulterior, îmi scapă. Eu am foarte mari rezerve față de cei care au lucrat la normele astea, fiindcă nu am găsit niciun oncolog care să își asume acest lucru”, spune Alexandru Rafila, în exclusivitate pentru Gândul.

”Unii refuză să vină la masă și se supără că un act normativ pe care l-au făcut ei nu e bun”

Alexandru Rafila a mai precizat că Ministerul Sănătății a transmis obiecții referitoare la forma actuală a PNCC, numai că cestea au fost respinse, în bloc, la Senat.

Mai mult, specialiștii oncologi susțin că au participat la ședințe, numai că nu li s-a cerut vreun punct de vedere. PNCC a fost întocmit superficial, iar Alexandru Rafila dezvăluie că nici măcar toate tipurile de cancer nu au fost trecute, ceea ce este inadmisibil, fiindcă ”un program național de cancer trebuie făcut pentru toți pacienții de cancer, nu doar pentru unii”.

”Noi, la Ministerul Sănătății, am avut niște obiecții, mai ales că Ministerul Sănătății nu a fost implicat, în niciun fel, în redactarea acestui plan. Nu ni s-a cerut lucrul acesta. Specialiștii spun că – deși au participat la ședințe – nu li s-a cerut punctul de vedere și nu au contribuit cu nimic la realizarea acestui material. Când a venit varianta de la Senat, am avut foarte multe obiecții. Au fost respinse în bloc, nici măcar nu au fost discutate. L-am invitat pe domnul Achimaș la minister, a spus că vine, nu a venit pentru a discuta, iar la Camera Deputaților a trecut ca atare.

Eu am fost pus în situația să fac norme, fiind vorba despre aproximativ 80 de norme, 80 de acte normative, trebuia – aproape în fiecare zi – să avem un act normativ, ceea ce este imposibil.

Mai mult, în acest Plan Național erau tipuri de cancere care nu erau incluse. Eu cred că faci un program național de cancer pentru toți pacienții de cancer, nu faci doar pentru unii. Acolo erau precizate niște tipuri de cancere frecvente, dar altele lipseau, de exemplu melanomul malign, cancerul gastric… Specialiștii, după ce au analizat, au spus că nu pot fi făcute norme în felul acesta, planul trebuie regândit și sunt făcute normele. Noi avem deja un draft care va fi pus în dezbatere… Și am invitat pe toată lumea la masă, cum se spune, n-a fost nimic agresiv”, precizează Alexandru Rafila, în exclusivitate pentru Gândul.

Ministerul Sănătății: ”Analiza de situație este superficială”

Reprezentanții Ministerului Sănătății au specificat, punctual, care sunt ”punctele slabe” ale formei actuale al PNCC, numai că toate obiecțiile au fost respinse, în bloc, la Senat.

Acest document, atrăgeau atenția reprezentanții Ministerului Sănătății, ”nu are elementele necesare unui instrument de planificare strategică”.

Analiza de situație este superficială și nu documentează punctele tari și punctele slabe ale sistemului de prevenție, diagnostic și tratament al cancerului în România, astfel încât să permită o prioritizare a problemelor.

Nu există o analiză de situație a infrastructurii existente care să stea la baza unui plan de investiții realist și care să contribuie la ameliorarea inechităților teritoriale în accesul la servicii;

Nu există o analiză a resurselor umane în oncologie care să permită o identificare a necesarului de resurse umane și a nevoilor de instruire pe termen mediu-lung.

Programul Operațional Sănătate 2021-2027 transmis C.E pentru aprobare conține alocări financiare importante domeniului oncologie. Serviciile C.E solicită ca aceste alocări financiare să se bazeze pe un exercițiu de cartografiere a resurselor existente, astfel o analiză de situație ar fi mai mult decît necesară și din acest punct de vedere.

Noțiunea de ”obiectiv principal” nu este definită în sănătatea publică. Propunem redenumirea ca ”scop”. Însă scopul trebuie să definească ceea ce se dorește a se obține în relație cu starea de sănătate a populației după împlementarea completă a planului. Obiectivul/scopul unui plan de combatere și control al cancerului nu poate fi definirea unui proces, cum este cazul aici, în care planul își propune ”realizarea traseului standardizat al pacientului”.

Alexandru Rafila: ”Este greșit inclusiv mecanismul de finanțare”

Ministrul Sănătății spune, în final, că și mecanismul de finanțare este menționat greșit în lege, pentru că Finanțarea Programului Național de Combatere a Cancerului se face, în momentul de față, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, nu de la bugetul Ministerului Sănătății.

”Noi am găsit un act normativ pe care trebuia să facem norme. L-am pus în discuție la MS și CNAS, a fost prezent, de fiecare dată, secretarul de stat Andrei Baciu. Ne-am dat seama că nu putem să facem norme. Nu poți să înființezi structuri de sănătate publică la toate spitalele din România care nu au treabă cu cancerul. Nu ai oameni, nu ai posturi prevăzute, nu există nicio noimă…

Și o greșeală fundamentală… Finanțarea Programului Național de Combatere a Cancerului se face, în momentul de față, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ei au programul de cancer, nu Ministerul Sănătății. În textul legii scrie că finațarea se face de la bugetul de stat, preponderent de către Ministerul Sănătății. Este greșit inclusiv mecanismul de finanțare care există acum.

Eu trebuie să fac niște norme care să se aplice, dar pentru care nu există buget. Sunt multe confuzii, dar nu vreau să intru în polemică. Eu am datoria să fac normele, având un text de lege sănătos”, a mai declarat Alexandru Rafila, în exclusivitate pentru Gândul.

Ministerul Sănătății, cu un pas înainte

Dar, până la aprobarea noii variante a PNCC, problematica oncologică este prioritară și – încă din anul 2022 – Ministerul Sănătății a implementat deja o serie de măsuri cu impact favorabil direct asupra PNCC și a pacienților oncologici.

Programul MONITOR, respectiv MONITOR-2 – cu ajutorul căruia pacienții oncologici beneficiază astăzi de evaluări imagistice de înaltă performanță, rapid și gratuit;

Decontarea integrală a serviciilor medicale efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice și private;

Deblocarea programului de vaccinare anti HPV;

Introducerea unui număr semnificativ de tratamente noi, destinate tratamentului specific al unor forme de cancer – medicamente inovative pentru PN Oncologie, precum și alte indicații terapeutice noi pentru medicamente care făceau parte din PN Oncologie.

Totodată, potrivit informațiilor obținute de Gândul, au fost identificate și inițiate măsuri care vor fi puse în aplicare în perioada imediat următoare:

Înființarea registrului național de cancer – actualizarea ordinului Ministrului Sănătății 2027/2007 ținând cont de recomandările de înregistrare a cazurilor de cancer europene ale Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre) și ale Reţelei Europene a registrelor de cancer si elaborarea mecanismelor de operaționalizare ale registrului național de cancer;

Elaborarea planurilor naționale de screening pentru cancer bazate pe rezultatele proiectelor pilot aflate în desfășurare până în anul 2023 și ținând cont de:

Recomandarea Consiliului UE privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screening-ul pentru depistarea cancerului, care înlocuiește Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului;

Ghidurile Europene de asigurare a calităţii în programele de screening pentru cancerul

colorectal, cancerul de col uterin și cancerul de sân;

Facilitarea accesului la investigații imagistice de înaltă performanță (PET-CT);

Facilitarea accesului la metode moderne de tratament specific pentru cancer (iradierea sterotaxică);

Elaborarea criteriilor de certificare a centrelor comprehensive de cancer;

Elaborarea criteriilor de certificare a furnizorilor de servicii medicale pentru diagnosticul şi tratamentul cancerului și elaborarea cadrului de dezvoltare a rețelelor de diagnostic și tratament al cancerului;

Accesul la testare genetică la pacienți oncologici pentru administrarea personalizată a terapiei oncologice;

Revizuirea curriculelor de rezidențiat pentru specialităţile oncologie medicală, radioterapie, chirurgie oncologică.

Obiectivele generale ale Comisiei multidisciplinare de Oncologie

Comisia multidisciplinară de Oncologie lucrează la elaborarea unei propuneri de modificare a Legii nr. 293/2022, care să reformuleze PNCC într-un cadru logic.

În acest context, vor fi urmărite următoarele obiective generale:

G.1. Dezvoltarea sistemului de informații de sănătate în oncologie pentru prevenirea și îngrijirea cancerului bazate pe evidenţe si creșterea capacității de cercetare;

G.2. Asigurarea cadrului consolidat pentru un sistem de prevenţie primară consecvent şi durabil;

G.3. Dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului;

G.4. Asigurarea accesului egal și echitabil la diagnostic si îngrijire de calitate înaltă;

G.5. Îmbunătățirea calităţii vieţii pentru pacienții diagnosticaţi cu cancer, a supravieţuitorilor de cancer și a familiilor și persoanelor care îngrijesc bolnavi de cancer;

G 6. Creșterea capacității de cercetare în domeniul oncologiei;

G 7. Asigurarea și dezvoltarea resurselor umane în oncologie;

Pentru fiecare din aceste obiective au fost formulate obiectivele specifice și măsurile pentru atingerea acestora.

Planul național de combatere și control al cancerului, astfel reformulat, va fi completat cu un capitol care identifică toate sursele de finanțare existente: bugetul de stat, FNUASS, PNRR, Programul Sănătate 2021-2027, Programul Băncii Mondiale.

La momentul finalizării acestui demers, MS va propune Parlamentului României pentru modificarea Legii nr. 293/2022. Ulterior modificării PNCC, MS asumă că în decurs de 6 luni va elabora normele de aplicare.

La nivelul Ministerului Sănătății – prin OMS 3709/09.12.2022 – a fost constituit, încă din luna decembrie a anului 2022, un grup tehnic de lucru format din reprezentanți ai MS, CNAS și ai altor instituții implicate, coordonat de secretarul de stat Andrei Baciu.

Grupul tehnic de lucru s-a întrunit deja în luna decembrie a anului 2022 și în luna ianuarie a acestui an, fiind solicitată colaborarea directă cu toate comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății implicate în patologia oncologică.

Ministerul Sănătății a reorganizat Comisia de Oncologie – condusă de conf. univ. dr. Michael Schenker, care a ocupat poziția de Președinte al comisiei de oncologie și în anii 2021-2022, ani de elaborare a PNCC -, astfel încât aceasta a devenit o comisie multidisciplinară, incluzând 20 de specialiști din toate specialitățile medicale implicate în rezolvarea cazurilor de boală oncologică.

În intervalul februarie – mai 2023, comisia de Oncologie a lucrat permanent și a avut mai multe întâlniri în format fizic și online, la majoritatea dintre ele participând și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

La momentul actual, specialiștii din domeniul oncologiei au adaptat și corectat PNCC, elaborând conținutul mai multor norme care vor fi adoptate ca acte normative în perioada imediat următoare, prin intermediul grupului tehnic de lucru de la nivelul MS și CNAS.

Problemele descoperită după analizarea formei inițiale a PNCC

Analizând forma inițială a PNCC, specialiștii din Ministerul Sănătății au descoperit probleme care trebuiau, neapărat, corectate, ceea ce se și întâmplă prin această revizuire.

Gândul prezintă lista problemelor descoperite și corectate, una foarte lungă, de altfel.

Forma actuală a PNCC – carențe:

NU conține o evaluare minimală a impactului bugetar al măsurilor prevăzute în anexa legii, respectiv Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNCC);

Contravine prevederilor legale existente, respectiv L.24/2000 – privind normele de tehnică legislativă (republicată cu modificările și completările ulterioare), L.500/2002 – privind finanțele publice (cu modificările și completările ulterioare) și L.69/2010 – privind responsabilitatea fiscal bugetară (republicată);

Sursele de finanțare NU sunt precizate;

Legea NU precizează care este scopul creării ”fondului de inovație în sănătate”;

PNCC NU respectă principii care să permită planificarea și implementarea măsurilor, care să aibă impact asupra stării de sănătate a populației și a pacienților diagnosticați cu cancer. Măsurile propuse NU sunt corelate și NU permit îndeplinirea obiectivelor. Indicatorii propuși NU permit monitorizarea modului de implementare a măsurilor propuse și nici gradul de îndeplinire a obiectivelor formulate;

Strategia națională propusă NU poate fi una de promovare a conceptelor de prevenție, ci trebuie să fie una de combatere și control a cancerului;

Măsurile propuse prin care această strategie ar trebui realizată NU au de fapt legătură cu STRATEGIA.

Exemplele specialiștilor din Ministerul Sănătății:

Elaborarea unui fond (!) pentru promovare, prevenție şi educaţie pentru sănătate;

Crearea unui departament independent de Sănătate publică la nivelul fiecărei unități spitaliceşti, indiferent de profilul acesteia (!);

Dezvoltarea unei identități online a spitalelor din România, fără legătură cu oncologia!

Crearea de content (!) relevant, explicit pentru categoriile identificate de pacienţi sau persoane cu risc (website, YouTube, blog, podcast);

Crearea unor Cancer Test Kits de către Ministerul Sănătății (!);

Îndeplinirea obiectivului, care se referă la mai multe boli cronice, se măsoară prin incidența și mortalitatea prin cancer (!);

La capitolul PREVENȚIE prin Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE, specialiștii au punctat că:

Nu-și are locul sub obiectivul PREVENȚIE – textul măsurilor se referă la altceva, respectiv la centre de îngrijire, spitale, dosarul electronic al pacientului, prescripții medicale, etc.

Dezvoltarea rețelelor de îngrijire NU contribuie la prevenirea cancerului;

”Integrarea centrelor naţionale de cancer în reţelele europene” NU se realizează prin ”identificarea și analiza caracteristicilor comune ale sistemelor de sănătate cu statele membre UE și Permiterea schimbului şi recunoaşterii între statele membre a prescripţiilor electronice şi a rezumatului dosarului pacientului”, ci prin dezvoltarea și sprijinirea investițiilor în infrastructură, tehnologie și resurse umane specializate, astfel încât să se poată îndeplini criteriile de aderare la rețele europene;

NU contribuie în niciun fel la prevenția cancerului;

Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului

Factorii de risc se măsoară și acum, prin examenele clinice individuale, însă nu au relevanță pentru sănătatea publică (a comunității), pentru a putea dezvolta intervenții preventive, decât dacă sunt măsurați la nivelul prevalenței lor în populație;

Măsurile propuse, ”introducerea unor campanii de informare” – NU măsoară factorii de risc și nici prevalența lor;

Indicatorul prin care se urmărește îndeplinirea acestui obiectiv – ”nr. de persoane informate, nr. de afișe, nr. de apariții TV” etc. – NU ”cuantifică cei mai frecvenți factori de risc și favorizanți asociați cu apariția cancerelor”;

La obiectiv sunt enumerate un număr de alte sub-obiective, însă niciunul NU măsoară factorii de risc:

Redactarea unui plan de informare asupra efectelor factorilor de risc;

Reducerea consumului de alcool, în linie cu obiectivele Planului Global de Acțiune în domeniul Alcoolului 2022 – 2030;

Reducerea consumului de tutun;

Ameliorarea riscului nutrițional.

Actuala formă a PNCC, spun reprezentanții Ministerului Sănătății, necesită o punere în acord atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al calendarului, cu foaia de parcurs pentru implementarea Planului European de Cancer (https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/non communicable diseases/docs/2021-2025 cancer-roadmap en.pdf) și cu cele 10 inițiative ale Planului European de Cancer, respectiv:

Eliminarea cancerului de col uterin cauzat de infecţia cu HPV;

Depistare precoce, dezvoltarea schemelor europene de screening pentru cancer;

Diagnostic și tratament: crearea reţelei naționale și, respectiv, europene a centrelor comprehensive de cancer, inițiativa europeană de cercetare a cancerului (UnCAN);

Asigurarea egală a serviciilor de diagnostic şi tratament;

Calitatea vieții pacienților cu cancer și a supraviețuitorilor: inițiativa “O viață mai bună pentru pacienții oncologici”;

Dezvoltarea Registrului European al inegalităților în cancer;

Suport pentru copiii diagnosticați cu cancer;

Centrul de cunoștințe în oncologie;

Inițiativa europeană pentru imagistică în oncologie.