Analist american: Rusia și Ungaria ar putea colabora pentru revenirea la Ungaria Mare

Scriitorul și analistul american Robert D. Kaplan crede că Ungaria încă își mai dorește “să recupereze teritoriile pierdute”, între ele și Transilvania. Kaplan  știe că nimeni la Budapesta nu vorbește “public” și “deschis” despre acest ideal, dar susține că “acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare”. Rusia și Ungaria “ar putea colabora” pentru revenirea la Ungaria Mare, declară analistul american, amintind, însă că “Statele Unite sunt un factor descurajant” pentru orice aranjament de acest fel: "Cred că Ungaria, în adâncul său, își dorește să recupereze teritoriile pierdute. Nimeni nu spune acest lucru deschis, în public, dar cred acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare. Se știe că nu e posibilă o Ungarie Mare, ceea ce nu înseamnă că acest lucru nu-i deranjează pe unguri: acela că nu e posibilă revenirea la Ungaria Mare. Cred că Rusia și Ungaria ar putea colabora în legătură cu acest lucru până la un punct, dar în același timp, nu uitați, că Statele Unite sunt un factor descurajant în această ecuație. Statele Unite trimite mai multe trupe americane în Europa, mai mult echipament militar și  după cum vedem există o mare rezistență împotriva agresiunii lui Vladimir Putin. Cred că avem motive de optimism."

Totodata,  acesta spune ca"România, alături de Polonia, este cel mai mare stat din Estul Europei și împreună cu Turcia și Azerbaidjan este unul dintre cei patru pivoți geopolitici ai regiunii în această confruntare între Est și Vest. Aceste state i-au rezistat Rusiei și ele sunt puternice din motive diferite: România are o economie de succes, o coeziune mare în interior la fel ca Polonia; Turcia este o țară masivă cu o armată mare, în vreme ce Azerbaidjanul are rezerve importante de petrol și gaz. România este unul dintre statele cele mai importante din această regiune aflată între Marea Baltică și Marea Neagră, care se confruntă cu Rusia".

În ceea ce privește “geografia imposibilă” a României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Kaplan amintește că atunci țara s-a aflat “între Hitler și Stalin”, în vreme ce azi este “mult mai aproape de Putin, decât de Statele Unite: în vreme ce SUA se află în partea cealaltă a lumii, Putin este chiar lângă România. E adevărat, totuși, că susținerea pe care o acordă Washingtonul României este semnificativă. Statele Unite nu sunt o țară izolaționistă, deci România este apărată în NATO, este protejată de UE și Wasington, dar în final trebuie să recunoaștem că Rusia are mai multe interese strategice în Balcani decât puterile Vestice sau decât SUA”...

Referindu-se la ambiția României de a intra în Schengen și la aspirațiile spre Zona Euro, Kaplan a precizat "că pentru moment România se află într-o poziție bună, tocmai fiindcă este în afara Schengen și a Zonei Euro, fiind în același timp în interiorul UE. Situația s-ar putea schimba în viitor. Dacă vor avea lor reforme economice în UE, dacă Bruxelles-ul va reuși să țină sub control criza refugiaților, atunci România ar trebui să adere la Schengen sau la Zona Euro, dar nu acum."

Previziunile brokerilor imobiliari sunt sumbre, în condiţiile în care legea dării în plată ar intra în vigoare. Studiul realizat de imobiliare.ro arată cum văd specialiştii că va evolua piaţa imobiliară în condiţiile acestei legi.

Aproape jumătate dintre brokeri sunt de părere că vom asista la o prăbuşire a pieţei imobiliare, similară cu cea din perioada crizei economice. Pe atunci, programul Prima Casă a ținut în spate piața imobiliară, căci în afara lui, nimeni nu mai reuşea să vândă mare lucru. Acum, brokerii cred că dacă legea trece, nu numai că programul Prima Casă va dispărea, dar se vor acorda mult mai puţine credite.

Pe de altă parte, 80 la sută dintre brokeri spun că preţurile locuinţelor vor scădea cu 10 sau chiar 20 la sută. Numai unul din zece brokeri este de părere că reducerea va fi de cel mult 5 procente.

Bineînţeles că o blocare a tranzacţiilor pe piaţa imobiliară va atrage o creştere a cererii pe piaţa chiriilor. Trei sferturi dintre brokeri cred că, în cazul aprobării legii dării în plată, chiriile se vor majora cu până la 20 la sută.

Comerţul global trece prin cea mai dificilă perioadă de după Marea Recesiune, iar acest lucru are impact direct asupra activităţii fabricilor din cele mai mari economii ale lumii, SUA şi zona euro, inclusiv Ger­mania.

Spre zona euro se duce cea mai mare parte a exporturilor româneşti, iar de acolo vin în România investiţii în industrie, servicii şi locuri de muncă şi tehnologie.

Pentru fabricile americane, reducerea exporturilor şi a co­menzilor interne a făcut ca luna aceasta să fie cea mai slabă din ultimii trei ani. În zona euro, activitatea din industrie a încetinit până la limita stagnării. Şi aici, fabricile au acuzat cererea externă slabă şi inerţia comenzilor. Mai grav, tot în februarie încrederea com­paniilor germane a scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. Managerii sunt copleşiţi de temerile privind băncile europene, de incertitudinea pe care o creează dobânzile negative şi de perspectiva încetinirii creşterii economiei globale.

În Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al zonei euro, indicatorul institutului ifo pentru climatul de afaceri a scăzut de la 107,3 puncte în ianuarie la 105,7 puncte în februarie. Indicatorul este acum la cel mai redus nivel din decembrie anul trecut, potrivit Financial Times. Şi indicele aşteptărilor, care ia în calcul proiecţiile companiilor pentru următoarele şase luni, a scăzut de la 102,4 puncte la 98,8 puncte, cea mai joasă cotă din 2012. Reducerea este cea mai accentuată din ultimii cinci ani.