Premium
În perioada ianuarie - iunie 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 507 milioane euro, comparativ cu 374 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2015; în structură, balanţa bunurilorşi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1 114 milioane euro, respectiv cu 1 067 milioane euro, balanţa veniturilor secundarea înregistrat un excedent mai mic cu 71 milioane euro, iar balanța serviciilor un excedent majorat cu 119 milioane euro.
- milioane euro -
Ianuarie - iunie 2015p Ianuarie - iunie 2016p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 37053 37427 -374 36926 39433 -2507
A. Bunuri şi servicii 32312 32014 298 33292 33989 -697
a. Bunuri 24355 27273 -2918 25480 29512 -4032
b. Servicii 7957 4741 3216 7812 4477 3335
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 242 79 1 163 1 186 88 1 098
- transport 2492 878 1 614 2380 814 1 566
- turism - călătorii 706 856 -150 730 852 -122
- alte servicii 3517 2928 589 3516 2723 793
B. Venituri primare 1 896 3808 -1 912 1 124 4103 -2979
C. Venituri secundare 2845 1 605 1 240 2510 1 341 1 169
p) date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţiloreîn România auînsumat 2036 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1561 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 475 milioane euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 68 908 milioane euro la 30iunie 2016 (78,1 la sută din total datorie externă), în scădere cu 2,5 la sută față de 31 decembrie 2015.
Datoria externă pe termen scurta înregistrat la 30iunie 2016 nivelul de 19 348 milioane euro (21,9 la sută din total datorie externă), nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.
În perioada ianuarie - iunie 2016, datoria externă totală a scăzut cu 1778 milioane euro; în structură, datoria negarantată public a scăzut cu 1250 milioane euro, datoria autorităţii monetare s-a redus cu 320 milioane euroşidatoria publică a scăzutcu 208 milioane euro.
-milioane euro -
Datoria externă a României la 30iunie 2016
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iunie 2016
Datoria externă Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iunie 2016p
Sold la 31.12.2015p Sold la 30.06.2016p
I. Datoria externă pe termen lung 70 709 68 908 10159
I.1. Datoria publică 31 602 31 322 3 625
I.1.1. Datoria publică directă, din care: 30 944 30 717 3 547
I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI 0 0 0
I.1.2. Datoria garantatăpublic 658 605 78
I.2. Datoria negarantată public, din care: 37 733 36 349 6 411
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 5 190 4 372 1 525
I.3. Datoria autorităţii monetare, din care: 1 374 1 237 123
I.3.1. Împrumuturi de la FMI 122 0 123
I.3.2. Alocări de DST de la FMI 1 252 1 237 0
II. Datoria externă pe termen scurt 19 325 19 348 16 776e
Total datorie externă (I+II) 90 034 88 256 26 935
e) date estimate
p) date provizorii
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 30,5 la sută în perioada ianuarie - iunie 2016, comparativ cu 35 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,3 luni la 30iunie 2016, comparativ cu 6,4 luni la 31 decembrie 2015.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30iunie 2016 a fost de 101,3 la sută, comparativ cu 99,5 la sută la 31 decembrie 2015.
Precizări metodologice
1. Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 - 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 2.1.Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunuriloraflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
2.3Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
2.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
3. Investiţiistrăine directe:Creditelesubordonatedintreintermediarifinanciariafiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai suntconsiderate de naturainvestiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistreazăîncontulfinanciar/alteinvestiţii.
4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantatăpublic include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.
Banca Centrală Europeană a lansat recent „Our Statistics” - un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acestapoate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro.
