Premium
Preocuparea greilor politicii românești, probabil afectați mai mult de parcarea la orele dimineții a autoturismelor DNA, este departe de toate cele petrecute în rândul comunităților de români din afara granițelor țării.
Ultimul răcnet în ceea ce privește rasismul sosește de aceasta iarăși din Italia, pe continent, fenomenul fiind caracterizat de o ciclicitate în materie, Italia, Franța, Marea Britanie etc., iarăși Italia.
Declarația politica complet jignitoare la adresa romanilor din peninsula a europarlamentarului italian Gianluca Buonanno vine de această data la pachet cu atacul recent asupra a două eleve românce în vârstă de 12 ani într-o şcoală din Bari înjurate şi lovite cu pumnii şi picioarele de doi colegi italieni, din explicațiile venite din partea presei, pentru simplul motiv al naţionalității elevelor.
Discutăm despre copii, discutăm despre minori, discutăm despre un fenomen condamnabil. Indiferent de culoarea unui om sau a poporului din care face parte, toleranta trebuie cultivată.
Dacă domnul europarlamentar Buonanno a ales sa facă carieră politică împroșcând cu noroi asupra unui popor care pe lângă asocierea în Comunitatea Europeana, îi este direct înrudit, dovada latinității ambelor popoare fiind de netăgăduit, atunci rău a ales.
Să înțelegem că domnul Buonanno, comod în haina europarlamentarului, bucurându-se de mega salariul oferit de Parlamentul European girează inclusiv ceea ce s-a petrecut in Bari? Noi, românii, trebuie să lăsăm capul plecat numai pentru că suntem străini, înghițind în sec ori de câte ori un individ, fie el și europarlamentar se trezește vorbind mizerii la adresa uneia sau alteia dintre națiunile lumii?
I-aș spune domnului în cauză că o carieră politică nu se construiește cu noroi, dar poate dura cu omenie, cu bun simt, cu responsabilitate față de semeni, iar faptul că „viteazul” domn Buonanno vorbește cu atâta lejeritate despre romani, l-aș ruga să ne transmită câteva opinii și despre româncele din sudul Italiei, din Ragusa, tratate cu bestialitate, abuzate fizic, umilite, despre tot cantitatea murdara aflată dedesubtul fiecărui preș al fiecărui stat, acolo unde infractorii nu au naționalitate.
Pe de altă parte, lipsa atenției din partea statului român raportat la prezența românilor din Italia reprezintă un factor de evaluare negativă din partea cetățenilor.
În suficiente ocazii am susținut ideea înființării unui consulat românesc în Bari aducând solicitarea în fața majorității parlamentare sau înaintea Guvernului, la fel cum în suficiente ocazii am întâlnit personal români la poarta consulatului (încă din garaj) din Roma, exemplul unei familii de compatrioți plecați fiind din Bari de la miezul nopții, după mai bine de șase ore de călătorit noaptea, așteptau încercănați deschiderea porților consulatului, exemplul spuneam, fiind mai mult decât apăsător pentru a zugrăvi suferința celor aflați departe de țară. La Bari urmau sa plece spre seara, după eliberarea documentelor solicitate, iar undeva, către miezul nopții, urmau să ajungă acasă. A doua zi firește, trebuiau fiecare să se prezinte la muncă. O zi de muncă pierdută, scuze ridicole înaintea șefilor pentru a căpăta liber cu scopul de a merge la consulatul României din Roma pentru rezolvarea problemelor și o viața chinuită printre străini.
Poate de această dată, Guvernul României cât și îndureratul premier român vor găsi timp acordând atenția cuvenită și românilor din diaspora, dacă tot nu doresc să asculte și urmeze recomandările parlamentarilor diasporei chiar și aflați în opoziție, care de doi ani de zile, le transmit problematica românilor din diaspora.
Nici una dintre acele probleme vizând tratamentul de care au parte elevele românce din Bari, fie cetățenii români din Sicilia sau modul în care sunt denigrați românii în Marea Britanie, nu își vor găsi rezolvarea fără implicarea Guvernului României.
Aurelian Mihai, deputat PNL DIASPORA
