Avem nevoie de un Pact National pentru Romanii de Pretutindeni

Interviu preluat din vocearomaneasca.com

Victor-Lucian Ionescu, ocupă în prezent funcția de Prim-vicepreședinte Coordonator al filialei PNL Diaspora, de asemenea este membru BPN-PNL și Prim-vicepresedinte TNL.

În interviul de mai jos, veți afla informații despre cum a intrat în viața politică, despre alegerea sa de a face parte din Partidul Național Liberal, despre problemele și așteptările românilor din străinătate, dar și despre proiectele și programele pe care le-a inițiat în sprijinul acestora.

1.Când v-ați dat seama că vreți să faceți politică?

Bună ziua și mulțumesc pentru această oportunitate.

Soarta a făcut ca să mă nasc într-o familie cu preocupări sociale și politice – bunicii meu au fost țărăniști și, respectiv, liberali. Așadar am avut ocazia de a împărtăși atât preocuparea pentru cei din jur, cât și mentalitatea ne-comunistă încă de la o vârstă foarte fragedă. În 1997, la o vârstă fragedă, am ales să mă implic (atât cât o putea face un membru al unei organizații de elevi) în viața politică. La acea vreme erau numai două opțiuni valabile pentru mine, deoarece restul eșichierului era ocupat de PDSR (cum se numea la vremea aceea) sau de alte partide care erau fie născute, fie întreținute de laboratoarele care l-au creat pe omul politic Ion Iliescu – personaj cu care nu am vrut niciodată să am de-a face.

2.De ce ați ales să faceți parte din PNL și nu din alt partid?

În primul rând, Partidul Național Liberal a fost o prezență activă în casa familiei mele și, pe cale de consecință, și în copilăria mea. Ideile, principiile și valorile pe care acest partid le propune societății sunt, în opinia mea, cele optime pentru a asigura dezvoltarea unei comunități sau a unui stat în condiții de sustenabilitate, libertate de opțiune, egalitate de șanse a tuturor și, mai presus de orice, garantare de drepturi și libertăți individuale – lucru care a lipsit foarte mult acestui popor.

Acest partid este, fără doar și poate, cel mai prestigios nume rămas activ pe scena politică și spune una dintre cele mai frumoase povești ale istoriei țării noastre: adică făurirea statului modern român, guvernarea țării în vremea cea mai înfloritoare a istoriei sale (alternarea guvernelor PNL – PNȚ din perioada interbelică), renașterea din propria cenușă la 15 ianuarie 1990, contribuția la așezarea României pe traiectoria sa firească (către Vest) din perioada guvernării CDR din 1996 – 2000 sau realizarea boom-ului economic din perioada 2004 – 2008.

Și în momentul de față cred că Partidul Național Liberal are cele mai bune soluții de guvernare a României și este, în același timp, forța politică ce poate garanta cele mai bune relații cu partenerii noștri europeni și nu numai.

3.În momentul de față sunteți prim-vicepreședinte coordonator PNL Diaspora. Ați avut ocazia să cunoașteți mulți români din diaspora. Care credeți că sunt așteptările lor de la viitorii candidați din diaspora?

În linii mari, așteptările românilor din diaspora de la candidați au același fundament precum și cele ale românilor de acasă: adică vor ca politicienii care îi vor reprezenta să îi asculte, să le preia problemele înspre rezolvare și să se ocupe de ele. Aici, însă, lucrurile devin mult mai variate și complicate, deoarece fiecare comunitate românească are specificul și probleme sale, iar numai în Europa am idetificat cinci mari categorii de comunități românești, iar după Brexit s-a mai adăugat una. Pe de altă parte, mai sunt comunitățile din Federația Rusă și China, din Africa și Orientul Mijlociu, cele din Korea, Japonia și Oceania (inclusiv Australia, unde avem o comunitate numeroasă) și bineînțeles, cele două Americi (incluzând și Canada unde, de asemena se află foarte mulți români).

În oferta mea politică voi aborda și un set de probleme în particular, pentru ca împreună cu colegii mei să găsim soluții adaptate fiecărui specific în parte. Cu această ocazie însă, am identificat și numitorii comuni: aceștia sunt reprezentați de calitatea serviciilor consulare, accesul pe piața muncii, oferta României pentru a-i convinge pe cei din diaspora să revină și să investească în țara - mamă, aportul diplomatic românesc în formalitățile pentru dobândirea cetățeniei statului adoptiv sau, după caz, redobândirea cetățeniei române dacă aceasta a fost pierdută din motive care nu i se pot imputa cetățeanului și, mai nou, discriminarea din ce în ce mai mare și cu tendințe de globalizare.

4.Care sunt proiectele desfășurate de dumneavoastră pentru diaspora?

Încă de la începutul carierei mele politice am interacționat cu românii din diaspora. Având oportunitatea de a urma stagii de pregătire organizate de către instituțiile europene, dar și de către instituții precum Fundațiile Konrad Adenauer, Hanns Seidel sau institutul Robert Schuman am locuit pentru perioade de timp variate în străinătate. Luând legătura cu comunitățile românești am observat că acestea nu erau aproape deloc ascultate la București, iar problemele lor erau ignorate aproape cu desăvârșire. Astfel, am decis să încerc să mă implic în ajutorarea românilor de pretutindeni, iar această conduită mi-a ghidat atât cariera profesională, cât și cea politică.

În domeniul profesional, am activat în componenta de relații internaționale a autorității guvernamentale dedicate tineretului – fie că s-a numit ANT, ANST sau MTS – acolo am reușit să implementez o serie de proiecte și programe concrete pentru românii din străinătate, precum Concursul Naţional de Proiecte cu componentă internaţională, organizarea de tabere și workshop-uri pentru tinerii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, programul de evenimente tematice special destinat tinerilor români rezidenţi în fostele teritorii româneşti, precum şi în terotorii străine „Și eu sunt român”, sau programul de tabere „ARC” destinat tinerilor etnici români din afara graniţelor.

În plan politic, prima mea acțiune concretă dedicată românilor din străinătate a fost acum 15 ani, în 2001, atunci când, împreună cu mai mulți tineri din organizații non-guvernamentale unioniste și partide politice pro-europene din România și Republica Moldova, am organizat un miting de protest pentru drepturile românilor din Republica Moldova și Nordul Bucovinei. În luna ianuarie a anului 2004 am organizat un marș de protest în ceea ce privește cererea de implicare a Instituțiilor din România și din Uniunea Europeană în soluționarea problemei legate de eliberarea detinuților români aflați închiși la Tiraspol.

În cadrul Partidului Național Liberal am coordonat Departamentul de Relații Internaționale al Organizației de Tineret (TNL), am făcut parte din Consiliul de Coordonare al PNL Diaspora, așa cum era definit în Statutul vechiului PNL iar în prezent ocup funcția de primvicepreședinte coordonator al filialei PNL Diaspora. Cu toate acestea, cea mai importantă realizare politică la care mă pot gândi este constituită de sarcina de a coordona pe segment de relații internaționale și relația cu românii de pretutindeni campania electorală a lui Klaus Iohannis, deoarece aceasta a condus la momentul noiembrie 2014, atunci când, prin eforturile noastre conjugate cu dăruirea, tenacitatea și credința în mai bine a majorității românilor, am reușit împreună să dăm țării primul președinte liberal.

Revenind în prezent, două dintre cele mai importante proiecte în care sunt angrenat le reprezintă programul „Suntem români, citim românește” prin care, periodic, sunt donate cărți scrise în limba română și se înființează biblioteci românești în localitățile unde avem comunități numeroase – acest program a intrat deja în al treilea an de desfășurare și este un real succes – și programul de schimb de tineri la nivel politic, prin care periodic tineri români sau de origine română implicați în politica din alte țări vin în țară pentru a face schimb de experiență și de bune-practici.

5.Ce părere aveți despre implicarea românilor din diaspora în politică?

Implicarea românilor din diaspora în politică este esențială atât pentru dezvoltarea politicii românești pe segmentul diasporei, cât și pentru elaborarea programului politic românesc adresat românilor din străinătate. În momentul de față sunt foarte mulți români care sunt implicați în viața politică a țării unde locuiesc, iar unii dintre ei au ajuns chiar consilieri locali sau chiar primari. În același timp, implicarea politică a românilor din străinătate ne ajută și pe noi, enorm deoarece fără participarea lor activă și legătura constantă pe care aceștia o reprezintă între partidele politice românești și comunitățile de români de peste hotare ne-ar fi mult mai greu să elaborăm programe și politici care să răspundă nevoilor diasporei. De când sunt responsabil pe segment de diaspora am avut peste 100 de deplasări externe și vizite de lucru în comunitățile românești, dar acestea nu ar fi fost suficiente pentru a crea o platformă – program serioasă dacă nu ar fi existat mijlocirea legăturii dintre țară și comunitățile din străinătate, iar această mijlocire este făcută prin românii implicați politic.

6.Cât de mult contează opiniile și inițiativele politicienilor din afara țării pentru PNL din România?

Politicienii români din afara țării sunt oamenii care cunosc cel mai bine necesitățile comunităților în care trăiesc și sunt în măsură să ofere inițiative potrivite nevoilor acestora. În acest sens, opiniile și ințiativele lor joacă un rol deosebit de important în ceea ce privește linia de acțiune politică pentru diaspora.

7.Ce planuri aveți în ceea ce privește cariera dumneavoastră politică?

Pe termen scurt și mediu, dacă conducerea partidului va aprecia, doresc să candidez pentru un mandat de deputat de diaspora la alegerile din această toamnă. Cred că experiența acumulată în cei aproape 20 de ani de acțiune politică, precum și încrederea de care mă bucur în rândul majorității comunităților de români din străinătate mă vor ajuta în acest demers. Pe termen mediu nu exclud o revenire intr-un executiv liberal, dar în momentul de față și în anii ce urmează vreau să rămân de această parte a baricadei, adică în lumea politică, ocupându-mă de problemele românilor din diaspora.

8.Cum sunt de obicei întâlnirile cu românii de peste hotare?

Întotdeauna diferite și mereu cu ceva nou. Fie că vorbim despre întâlniri de partid, întâlniri cu oficialități diplomatice, întâlniri cu asociații românești sau conferințe de presă, acestea trebuie armonizate cu o agendă foarte dinamică și în continuă schimbare. Totuși, și aici găsim un numitor comun: faptul că românii din diaspora doresc, în primul rând să se facă auziți, precum și să primească o șansă de a câștiga respectul autorităților de la București. Este trist că nici acum, la aproape 27 de ani de la schimbarea de regim din 1989 aceștia nu se simt tratați cu același respect ca și românii de acasă și nu primesc atenția proporțională din partea Bucureștilor. Noi, PNL, am încercat întotdeauna să mai estompăm din această stare de fapt, iar mărturie stau întreaga atitudine a partidului față de diaspora, precum și proiectele politice și legislative concrete pe care le-am avut, dar până când această atitudine nu va deveni politică de stat mă tem că fondul problemei va rămâne. În ceea ce mă privește, colaborez foarte strâns și cu asociațiile oamenilor de afaceri români din diaspora pentru a încerca să oferim constant variante conaționalilor care se întâmplă să rămână fie fără loc de muncă, fie fără oportunități de investiții. De asemenea, am venit întotdeauna în fața mass-media alături de românii din comunitățile pe care le-am vizitat și nu pentru a mă gira cu domniile lor, ci pentru a încerca să aducem împreună în atenția presei cât mai multe detalii care uneori au nevoie de o promovare politică pentru a fi luate în seamă. Că de discurs care incită la ură, discriminări și xenofobism suntem sătui cu toții.

9.V-ați gândit vreodată să emigrați?

Hotărârea de a emigra este, cred, cea mai importantă din existența unui om. Schimbarea totală a mediului, oamenilor și a felului de viață modifică ireversibil toată accepțiunea firescului pe care cineva și-o formează până la un anumit punct în viață atunci când, prezumptiv, intervine emigrarea. Noțiunea de „a o lua de la zero” este ușor de pus în practică numai în filmele americane, insa viața ne demonstrează contrariul. În multe momente din viață trebuie să recunosc că m-am întâlnit cu acest gând, însa totodată am considerat că este la fel de important să ramân în țară si să pot contribui la schimbarea ei din toate punctele de vedere.

10. Să presupunem că în toamnă candidați și deveniți deputat pentru diaspora. Concret care sunt primele lucruri pe care le veți face pentru aceștia?

Cel mai important proiect va fi realizarea unui Pact Național pentru Românii de Pretutindeni, care să presupună asumarea de către toți factorii de decizie politici, indiferent de partidul de proveniență, a unor linii comune concrete de acțiune în ceea ce privește românii din diaspora.

Ca și deziderate personale, voi deschide în limita alocării bugetare cabinete parlamentare, care vor funcționa în colaborare cu comunitățile românești din diaspora și mai mult de atât ele vor funcționa pentru a veni în ajutorul românilor din diaspora. Voi milita pentru o reprezentare echitabilă în Parlament a românilor din diaspora, adică pentru mărirea numărului de parlamentari proporțională cu numărul românilor care trăiesc în străinătate. Totodată voi demara procedura de modificare a Legii votului prin corespondență în sensul posibilității înscrierii online pentru a vota prin corespondență sau pentru a cere înființarea de secții de votare în localitatea de domiciliu, fără acea condiție de minim 100 de persoane înscrise. Mai mult decât atât, voi demara unele proiecte și acțiuni concrete cum ar fi: amendamente pentru mărirea bugetelor alocate înființării de biblioteci românești în diaspora, înființarea în parteneriat cu autoritățile locale din țările unde locuiesc conaționali de clase cu predare în limba română, precum și reorganizarea Institutului Limbii Române.