Premium
Dr. Răzvan Hainăroşie, director medical al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL „Prof.Dr. Dorin Hociotă” din Capitală a declarat pentru News.ro că a scăzut vârsta la care pacienţii sunt diagnosticaţi cu cancer de laringe. Dacă în urmă cu mulţi ani această afecţiune era apanajul vârstei de 60-70 de ani, explică medicul, acum vârsta la care se pune acest diagnostic a scăzut şi există şi extreme în acest sens. Dr. Hainăroşie a explicat că au fost pacienţi şi de 32 de ani care au primit acest diagnostic. Fumatul şi vârsta scăzută la care oamenii încep să fumeze, poluarea, o afecţiune de acest tip existentă în familie sunt factori care favorizeaza apariţia acestui tip de cancer. Destul de mulţi pacienţi, spune medicul, ajung în stadii avansate de boală şi astfel opţiunile terapeutice în cazul lor sunt mai puţine. Alterarea vocii pacientului, fenomen care nu se remediază după două-trei săptămâni este simptomul care îi face pe medici să ia în calcul şi un asemenea diagnostic. Investigaţia care stabileşte însă certitudinea acestuia este examenul anatomo-patologic. Odată pus diagnosticul, există mai multe modalităţi de a trata boala, în funcţie de stadiul în care se afla pacientul, explică Dr. Hainăroşie. Un număr de 528 de cazuri au primit tratament la de la începutul acestui an la Institutul „Prof.Dr. Dorin Hociotă".
Dr. Răzvan Hainăroşie: „Alterarea vocii pacientului, semnalul care ne alarmează”
Acest tip de cancer se manifestă pe un epiteliu respirator. Pe toţi aceşti pacienţi îi depistăm la un examen video fibroscopic, care practic înseamnă că prin nasul pacientului introducem un videofibroscop care vizualizează tot pasajul aerodigestiv superior şi ajungem în final cu el la nivelul spaţiului glotic, acolo unde vom regăsi cele două corzi vocale.
Examinând corzile vocale vizualizezi dacă pacientul are sau nu o leziune la nivel laringian. Simptomatologia care apare şi care ne trage un semnal de alarmă este disfonia, adică o alterare a vocii pacientului”, a explicat Dr. Hainăroşie.
Persistenţa disfoniei este semnalul de alarmă, explică medicul. Mulţi pacienţi ajung la medic în stadiile avansate ale bolii. Pe măsură ce afecţiunea avansează, scade treptat spaţiul respirator şi astfel pacientul poate ajunge la spital cu insuficienţă respiratorie acută.
„Disfonia nu este dată doar de un cancer la nivelul corzii vocale, poate fi dată şi de un proces inflamator infecţios, dar, în principiu, orice disfonie care persistă mai mult de 2-3 săptămâni se investighează la ORL-ist ca nu cumva acolo să avem o leziune serioasă la nivelul corzilor vocale. Bineînţeles că în pandemie au fost mulţi pacienţi care s-au temut să se adreseze medicilor de teama infecţiei cu Covid-19. Evident că dacă au stat acasă şi nu s-au investigat, patologia respectivă a evoluat în continuare şi acum vedem destul de multe cazuri în stadii avansate.
De obicei, foarte mulţi pacienţi ne relatează că au băut apă rece si că poate din acest motiv vocea le-a fost modificată, sau că au strigat şi că au folosit mai mult coarda vocală şi atunci poate că de aceea şi-au alterat vocea. Aşa cum vă spuneam, toate aceste probleme ar trebui să dispară în 2-3 săptămâni, dar dacă ele nu dispar, cu siguranţă acolo, la nivelul laringelui, avem nişte lucruri mai serioase pe care medicul oto-rino-laringolog le poate investiga, detecta şi bineînţeles trata.
Erau mulţi pacienţi şi înainte de pandemie pentru că, din păcate la nivelul Institutului, practic, mai mult de jumătate din pacienţii care se adresau cu neoplazie la nivelul laringelui veneau în stadii avansate şi atunci”, a declarat medicul.
Dr. Răzvan Hainăroşie explică fazele bolii
„Din nefericire, această neoplazie de la nivelul laringelui se dezvoltă într-o cavitate naturală, iniţial dă modificarea de voce, adică disfonia şi ulterior, pe măsură ce ea se dezvoltă, va duce la scăderea treptată a spaţiului respirator iar pacientul vine în insuficienţă respiratorie acută pentru că nu mai poate respira. Şi înainte de pandemie mai mult de jumătate veneau în stadii avansate, acum pare că procentul este uşor mai mare. dar sunt suficient de mulţi pacienţi ca să nu mai cuantificăm acest lucru.
În general cei mai mulţi dintre ei au consulturi anterioare vizitei în spitalul nostru, ei au fost văzuţi de alţi medici care au vizualizat şi au suspicionat că acolo avem de-a face cu un cancer laringian şi îi trimit către noi pentru partea chirurgicală, de cele mai multe ori”, a spus medicul.
Drumul de la diagnostic la modalitatea de tratament a cancerului laringian. Primul pas este proba bioptică, iar ultimul stabilirea concretă a tratamentului.
„În primul rând trebuie să avem un diagnostic de certitudine, asta înseamnă că va trebui prelevată o probă bioptică de la nivelul corzii vocale şi acea probă bioptică va fi citită de medicul anatomo-patolog. Abia atunci avem o certitudine că avem de-a face cu o leziune malignă, deci cu un cancer. Ulterior pacientului i se fac investigaţii imagistice, pacientul este introdus într-o comisie oncologică, în funcţie de părerea membrilor comisiei oncologice rezultă o concluzie în urma căreia pacientul este îndrumat spre o cale de tratament sau spre alta.
Modalităţile de tratament sunt următoarele: ori modalitate chirurgicală în care, în funcţie de stadiul neoplaziei, putem avea de-a face cu operaţii minim invazive cu laserul cu dioxid de carbon urmat sau nu de radioterapie sau intervenţii mari în care este practic îndepărtat în întregime laringele, se face evidare ganglionară, se montează traheostomă definitivă. Asta înseamnă că pacientul va trebui să vină tot timpul la control pentru a vizualiza şi a supraveghea zona operată, înseamnă că pacientul va avea dificultăţi de vorbire pentru că, îndepărtând laringele, evident că pacientul rămâne în primă fază fără voce. În zilele noastre suntem norocoşi pentru că, odată cu apariţia protezelor fonatorii pe care putem să le montăm chiar în acelaşi timp cu îndepărtarea laringelui, putem reda în mare măsură capacitatea unui pacient de a vorbi.
Este foarte important pentru pacient să poată să vorbească pentru că în acest fel îi reintegrăm în societate”, a explicat Dr. Hainăroşie.
Cancerul de laringe, diagnosticat la vârste tot mai scăzute. Dr. Hainăroşie explică acest fenomen şi îl pune în directă legătură cu fumatul. Cel mai tânăr pacient diagnosticat cu această afecţiune are 32 de ani.
„Media de vârstă pare să coboare, dacă pe vremuri era apanajul vârstei de 60-70 de ani media a coborât şi evident că am avut şi extreme, am avut pacienţi şi la 32 de ani cu cancer de laringe. Din nefericire, avea factorul fumat prezent.
Ca îndemn pentru oameni medicul le spune să nu mai fumeze şi dacă văd că vocea la un moment dat se modifică şi această modificare persistă mai mult de 2-3 săptămâni să meargă la medic să vadă despre ce este vorba. Este posibil să nu fie mare lucru, dar este la fel de posibil, dacă există şi factori de risc gen fumat, istoric în familie cu neoplazii de cale aeriană, mediu de lucru toxic, neprietenos, să fie şi ceva serios. Ideea este că dacă detectăm cancerul în stadii incipiente, avem şanse foarte mari să-l tratăm cu succes. Dacă aşteptăm şi mergem la medic în stadii avansate, bineînţeles că şi opţiunile terapeutice scad, se îngustează”, a declarat Dr. Răzvan Hainăroşie pentru News.ro.
